Am fost azi la un film care mi-a placut teribil. The longest ride. A avut cate putin din toate: dragoste, tinerete, nebunie, drama, tristete, realitate, imprevizibil, happy end. Ba chiar 2 happy end-uri, din punctul meu de vedere, caci filmul a pus pe tapet nu una ci doua povesti de dragoste. Una incipienta, tinereasca, aparent... Continuă să citești →

Am cumparat de curand o carte tare frumoasa, la recomandarile si cuvintele de admiratie gasite pe alte bloguri. Nasturel, de Don Freeman. Oliviei i-a placut din start, si pe langa faptul ca am citit impreuna povestea de nenumarate ori, trebuie sa reiau sirul evenimentelor si seara la culcare, pe intuneric 🙂 Despre carte, am gasit o recenzie... Continuă să citești →

Sunt atat de incantata de cartonasele de tip Montessori facute de mine si de faptul ca Olivia le-a indragit si le foloseste, incat imi vine sa ma laud peste tot si sa le printez in multiplu exemplar si sa le ofer tuturor mamicilor pe care le stiu 🙂 Ideea o am de mult, pentru ca... Continuă să citești →

Ghici, ghicitoarea mea... - Cu ce te inteapa tata? - Baba! - Cine ti-a adus cadou? - Apu pai! - Cand se intuneca afara, apare luna.. - Na! - Trei iezi, cucuieti... - Dei dei, dei dei... - La ce desene ne uitam? - Ma! Muuu! - Cati ani ai tu? - Do! - Cum... Continuă să citești →

Urasc ceasurile care ticaie. Ceasurile alea mari de peretr, care isi ascund sunetele monstruoase in rutina zilei si se dezlantuie pe timp de noapte. In mod ciudat, am avut și perioade de toleranta. La 18 ani am primit cadou un ceas roz cu ursuleti (extrem de matur, sunt acum in masura sa apreciez) caruia i-am... Continuă să citești →

Se intampla de multe ori sa iti vina o idee, sa o rumegi, sa o intorci pe toate partile, sa ti se para ceva nou, apoi sa afli ca a avut-o si altcineva inaintea ta. Exact asta am simtit si eu citind postul printesei despre pierderea spiritului de sarbatoare. Pe scurt, teama de a oferi... Continuă să citești →

... dar pentru anul viitor 🙂 Mi-a trecut prin cap si acum sa incropesc ceva activitati tematice pentru Olivia, dar e inca prea micuta pentru a fi docila, cu atat mai mult cu cat eruptia dintilor ii face in continuare zile fripte si ii intensifica nervii. Nu-i nimic, ne pregatim (din timp) cu idei si... Continuă să citești →

Aveam, pana azi, o impresie proasta si o parere cumva preconceputa despre parcul de la Crangasi. Mi-l aminteam saracacios si neingrijit, si ma bucur ca am aflat ca lucrurile nu stau chiar asa Din perspectiva parintelui cu un copil sub 2 ani, pot spune ca e un parc ofertant. Exista mai multe locuri de joaca,... Continuă să citești →

Azi as fi vrut sa scriu despre bucurie. Azi, ca și in orice alta zi. In schimb, inchei ziua vorbind despre dezamagire si despre schimbarile de mentalitate pe care le aduce un copil in viata unei proaspete mame. Un dialog nevinovat purtat astăzi la masa mi-a cam intunecat intreaga zi. Sotul imi marturisea ca nu... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑