Evadez cât ai zice „Jumanji”!

Cobor pe scări cu rucsacul zdrăngănindu-mi în spate. Strânsesem în el toate mărunțișurile colecționate de-a lungul timpului, hotărâtă să le donez la târgul de antichități din piață. Poate cineva chiar era în stare să le găsească un scop, eu le țineam îngrămădite prin sertare de prea multă vreme. Jos, în stația de autobuz, zăresc un... Citește în continuare →

Filozofia celor cinci minute

O perspectivă masculină Știi "Biserica Sfântului 5"? Biserica aia unde, chipurile, se duc studenții să se roage pentru a trece un examen? Ei bine, nimic mai fals! Fake news! Tocmai am avut o revelație cum că legenda asta despre studenți și note e promovată și menținută în viață de femei, pentru a ascunde adevarata explicație:... Citește în continuare →

Sunset Limited

N-am mai fost de mult la teatru. Cred că ultima piesă pe care o văzusem a fost Toți fiii mei, la TNB.  Frumoasă, intensă, cu impact. Dar clasică. Azi am încercat o altfel de piesă și un altfel de teatru: Unteatru. Citisem despre Sunset Limited acum mai bine de un an, pe un blog. Având în... Citește în continuare →

În pană de idei? SHARE & PLAY !

Cu câteva ore în urmă, la birou... 19:30. Bucătăria personală. Stăm toate patru în jurul mesei rotunde din bucătărie, cu burțile pline și cu zambete largi de satisfacție suspendate în colțurile gurii. Obișnuita comandă în grup a fost un succes și-a venit și foarte repede. Înaintea Anei chiar. Deși, la cum o știm cu totii, asta... Citește în continuare →

Între mine și tine

Sorb din cafeaua făcută de tine și mă gândesc cu uimire cât de departe am fost dispusă să merg, de-a lungul anilor, căutând fericirea. Am traversat kilometri, am urcat munți, am avansat poziții. Credeam că la capătul fiecărui drum voi găsi o piesă de puzzle pe care s-o asamblez în marea imagine a unei vieți... Citește în continuare →

Decembrie, mă pregătesc!

Mult-așteptată Decembrie, Azi mă apuc de curățenie. Știu, mereu e mai comod să amâni până în al doisprezecelea ceas. Materia pentru examen se învață în ultima noaptea. Temele se scriu cu o zi înainte de deadline. Chiar și porcul se îngrașă în Ajun. Dar azi m-am trezit străfulgerată de ideea că cine a zis "nu lăsa... Citește în continuare →

Gânduri. Speranțe. Sunet.

Mi-a plăcut dintotdeauna să merg cu trenul. Profit de fiecare ocazie pe care mi-o oferă viața pentru a mă urca în mașinăria uriașă, cu zeci sau poate sute de roți, lăsându-mă complet în voia gândurilor. Încă n-am descoperit ceva mai relaxant pe lumea asta decât sunetul sacadat al roților pe șine, corelat cu priveliștea câmpurilor... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑