Cred ca putine lucruri sunt mai apasatoare decat sentimentul de a te simti insignifiant. Mi s-a intamplat de cateva ori de-a lungul timpului sa ma gasesc scufundata intr-o astfel de stare si ... nu e deloc placut sau pozitiv sau motivant. Avantajul trecerii timpului e ca m-am obisnuit, am invatat ca starile vin si trec,... Continuă să citești →
- Nu-i așa că e frumos? Mi-am repetat de două sau trei ori întrebarea, arătând cu mâna spre curtea bunicilor, înainte ca soțul să îngâne un neconvingător "îhmm..." Mi-am amintit brusc o vorbă de duh, cum că frumusețea stă în ochii celui ce privește (sau ceva de genul) și mi-am permis să adaug, în gând,... Continuă să citești →
M-am trezit azi cu inima plină de gânduri. Le-am luat timid în palme și mi-am apropiat urechea de ele. Gândurile mi-au șoptit că vor mai mult, că vor să fie rânduri. Așa că le-am adunat cu grijă și le-am pus înapoi în cap, rugându-le să mai aștepte până ajung la o foaie de hârtie. Gândurile... Continuă să citești →
În fiecare dimineață, în drum spre birou, trec pe lângă o tonetă de cafea. N-aș avea niciun motiv rațional pentru a cumpăra cafea de acolo -- am dozator la birou, și oricum nu sunt vreo fină cunoscătoare a acestei băuturi. Și totuși, era o vreme în care mă mai opream acolo, atrasă de magnetismul fetei... Continuă să citești →
Sunt unii oameni cărora internetul le-a dezvoltat o dublă personalitate. În offline sunt liniștiți și la locul lor, pot trece chiar neobservați, pentru ca în online să-si dezlănțuie toți dragonii ascunși în ei. Exemple? Am cât cuprinde, dar mă rezum la cele mai recente. Exemplul 1: Agresorul care a trăit prin țări străine Nu cu mult... Continuă să citești →
Puține lucruri sunt mai prielnice introinspectiei decât să cureți cartofi in grădină, pe fundal de muzică clasică. Usoara stare de alertă indusa de ascuțimea cuțitului, soarele dogoritor și crescendo-ul solemn al pianului m-au transportat departe în timp, pe cărări nou deschise. Pentru ca sunt unele cărți care ascund în paginile lor o cheie. De obicei,... Continuă să citești →
Se da urmatoarea situatie: Mergi pe strada, in drum spre casa, si observi in fata ta doi oameni care stau de vorba pe trotuar. Unul are in mana o cutie de bere, din care tocmai da pe gat ultimii stropi. Si arunca cutia. Pe jos. Langa tufisul de langa el. Cosul de gunoi e gol,... Continuă să citești →
A fost odată ca niciodată o vreme când visam sa zbor, sa înconjur lumea, sa bifez tot ce e de văzut pe pământ. A fost odată ca niciodată o vreme când mă dădeam în toate bazaconiile din parcurile de distracții, alergam noaptea prin pădure, mă aruncam cu capul înainte în necunoscut. A fost odată ca... Continuă să citești →
Nu cred că există loc din București care să nu poarte intr-un fel sau altul amprenta nevoii de puțuri. Nevoie care, cel puțin pentru mine, reprezintă un mister total. Pe stâlpii de la metrou, pe stâlpii de electricitate, la avizierul blocului, pe reclamele din stradă - oriunde te-ai uita, e imposibil să nu-ți sară în... Continuă să citești →
