Eu și Adi ne-am cunoscut într-o zi friguroasă de toamnă, datorită unui telefon uitat acasă. Dă-mi voie să îți povestesc. Eram înca in facultate, locuiam în cămin, la etajul 7, și eram mereu în întârziere sau pe fugă. Nici dimineața aceea nu făcea excepție. Tocmai coborâsem scările în mare viteză și ieșisem în fața scării,... Continuă să citești →

Capitolul 1. În care apare problema. Cobor din bloc sărind câte două trepte deodată și cântând în gând. Nu cânt niciodată tare, pentru că singurul hit pe care îl știu cap-coada e "Un elefant se legăna". Dar asta nu ma oprește să fiu super bine dispusă. Dimineața mi se pare cea mai frumoasă parte a... Continuă să citești →

Port in geantă deopotrivă realități și iluzii. Acolo, în întunericul dintre torțile de piele, își găsesc echilibrul cele mai contradictorii aspecte ale mele. Uneori mă încovoi sub greutatea realității, și-mi scutur bine geanta, poruncindu-i să-mi amintească și de vise, apoi o mut  de  pe un umăr pe altul  și-mi văd în continuare de existența monotonă prin... Continuă să citești →

"Care-i treaba cu ștampila?" E întrebarea tuturor celor care îmi trec pragul. Le înțeleg curiozitatea. Nu vezi în orice casă o ștampilă pusă în ramă, așezată frumos pe același perete cu poza de la nuntă. Ei bine, ștampila a apărut în viața noastră acum 9 ani. Eram tineri îndrăgostiți, la început de drum. Ne cunoaștem... Continuă să citești →

Nu e un secret faptul că lucrez într-o multinațională -- am mai scris despre asta și cu alte ocazii. Mai mult, nu sunt la prima multinațională ci cam la a patra, ceea ce mă face probabil destul de experimentată în tot ceea ce înseamnă mediu de lucru distribuit, echipe multietnice și interacțiune cu alte culturi.... Continuă să citești →

Aud această dorință de câteva ori pe zi. La telefon, pe mail, sau față în față, o familie plină de speranță mă roagă să le dau o recomandare de hotel sau pensiune care să fie ok pentru o escapada alături de copii. De preferat cazare în Poiana Brașov, că-i aproape și de pârtiile de ski,... Continuă să citești →

Soare, mare și nisip fierbinte. Stau cu ochii închiși la un capăt de țărm, răscolind orbește cu degetele în căutarea unor scoici.  Gândurile îmi zboară la petrecerea de diseară și la rochia vaporoasă, turcoaz precum valurile astea jucăușe, care mă așteaptă nerăbdătoare în dulap. Va fi cu siguranță... *** -Maaaaaaaaaaami! Iar nu te trezești? Întârziem... Continuă să citești →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑