2020#12. Acasă.

12 ianuarie. Azi trișez un pic. E trecut de 12 ianuarie cu mai bine de 2 ore și eu simt că sunt trează de atât de mult timp, că parcă nici nu îndrăznesc să număr. Dar o să fiu scurtă: Azi sunt recunoscătoare că am ajuns acasă cu bine, după o vacanță simpatică și cu... Citește în continuare →

2020#11. Timp.

Vacanța aceasta pare să fie un experiment. Cred că e prima dată când, deși plec spre o destinație cu temele făcute și cu planurile detaliate pe zile și ore, ajung acolo și aleg să deviez complet de la tot ce îmi propusesem. De data aceasta am ales ad-hoc altă abordare. Mergem în punctul X, stăm... Citește în continuare →

2020#10. Frică.

10 ianuarie. Azi aș fi putut să scriu despre ce peisaje frumoase am văzut. Despre cât de mult am râs și m-am bucurat de tot ceea ce s-a întâmplat în jurul meu. Dar o să scriu asta într-un articol separat. Azi am ales să scriu despre frică. Drumurile în Malta sunt, din fericire, scurte, pentru... Citește în continuare →

2020#9. Biodiversitate.

9 ianuarie Sunt în Malta. O insulă mică într-un ocean mare, un loc de pe glob care se definește a fi mediteranean. Nu e super cald, pentru că vântul bate relativ puternic, dar e plăcut să stau în hanorac și să mă entuziasmez de soare, în timp ce acasă sunt temperaturi negative. Astăzi ne-am bucurat... Citește în continuare →

2020#8. Nori.

8 ianuarie Azi am zburat cu avionul. Mi-era dor. E un lucru care obișnuia să îmi placă mult și pe care l-am făcut destul de rar în ultimii ani. De fapt, dacă e să fiu sinceră, nu zborul îmi place în mod deosebit. Îmi e încă puțin frică, e impresionant să mă gândesc că sunt... Citește în continuare →

2020#1. Prietenie.

Ideea de a ține un soi de jurnal al recunoștinței nu e nouă. Am făcut asta preț de câteva luni prin 2016, pe un jurnal fizic pe care l-am zărit într-o librărie și pe care mi l-am dorit foarte tare. Cumva, n-am reușit să mă țin de obicei, pentru că scrisul pe un caiet te... Citește în continuare →

Fie noapte, fie cycling…

Fie noapte, fie cycling, în capul meu e o avalanșă de idei. Ce au în comun cele două coordonate temporale e faptul că atunci rămân doar eu cu mine, cu gândurile mele, le întorc pe toate părțile și mi se pare că aș putea muta și munții din loc. Noaptea, pentru că în ultima perioadă... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑