Am ascultat aseară un Podcast care m-a încântat din cale afară: Fountain of Youth (link aici) episodul ce l-a avut ca invitat pe Mike Fremont - un domn trecut de ceva vreme de prima tinerețe, ba care își sarbatorise chiar și centenarul. Nu doar că era extrem de lucid, fluent și jovial în exprimare (știți... Citește în continuare →
Semn de viață
Am lucrat pentru câțiva ani într-o companie mică în care se experimenta un stil mai inedit de management, numit Holacracy. Nu intru în detalii. Un lucru interesant pe care îl aducea acest concept era faptul că toate ședințele începeau cu un "check-in" -- fiecare participant trebuia să spună, în câteva cuvinte, cu ce gânduri intră... Citește în continuare →
Și încă o zăpadă s-a topit…
În fiecare iarnă am așteptat zăpada, cu entuziamul unui copil. Pentru mine ninsoarea înseamnă joacă, oameni de zăpadă, sanie, obraji imbujorati, peisaje feerice, alb, bucurie. Așa că luna februarie nu m-a dezamăgit. A adus cu ea zăpada mult așteptată. E ușor sa privesc lucrurile așa, de la oraș. Mă satur de frumos, în parc, iar... Citește în continuare →
„Locul unde mai trăia ziua”, de Mona Șimon – un roman inedit și plin de suspans!
"Și au trăit fericiți, până la adânci bătrâneți." Așa se termină cele mai multe dintre poveștile cu care am crescut, ba chiar și o mare parte dintre cărțile sau filmele romantice cu care ne delectam, ca adulți. O sumedenie de povești care te fac să crezi că tot ce e mai dificil într-o relație e... Citește în continuare →
Jurnal retrospectiv de recunoștință, varianta 2022
Încă un pic și pășim în 2023. Tic, tac... Anul 2022 a avut multe furtuni, au existat destule spaime și motive de îngrijorare pe parcursul lui, și cu toate astea, acum la final, am senzația că totul a fost bine. Și n-am niciun regret sau părere de rău, ci doar motive de recunoștință. Cum ar... Citește în continuare →
Nimeni nu mi-a spus că, odată cu copilul, se naște și …
... frica. Frică să nu-i fie prea frig, să nu se lovească prea tare, să nu îi fie prea dor. Frică să nu se simtă prea obosită, să nu petreacă prea mult timp pe ecran, să nu se îndepărteze de mine. Frică să nu cadă din pat, să nu alunece pe parchetul umed, să nu... Citește în continuare →
Darul Vieții
(... și eu îi iubesc pe amândoi.) Tema la religie, surpriza zilei de astăzi. ❤️ Nu mă emoționez eu prea des la perlele copiilor, dar compunerea asta spontană m-a dat pe spate. (Atât de mult încât am trecut cu vederea i-ul lipsă). O las aici, pe blog, în cutia virtuală de amintiri, să revin la... Citește în continuare →
Despre un hamster care s-a oprit temporar din alergat în cerc pentru a se uita în jur cu mirare 😀
Astăzi a fost o zi ieșită din tiparele cu care m-am obișnuit de ceva vreme. Nu pe exterior -- acolo totul a arătat la fel, ci pe interior, mai precis în universul gândurilor. Nu știu cum se face că în unele zile, în cele mai multe zile, am aceleași gânduri repetitive, de parca as fi... Citește în continuare →
Un botez care chiar a însemnat ceva
Am fost astăzi, pentru prima dată, la un Botez într-o Biserică Baptista. Și pentru că a fost cel mai frumos și cel mai adevărat botez la care am participat vreodată, pentru că m-a fascinat și m-a emoționat, vreau să povestesc aici despre asta, pentru a nu lăsa impresiile la cald să se estompeze și să... Citește în continuare →
Vacanță în Olanda cu copiii – Parcul de distracții Efteling
Îmi doresc de mult timp să ajung la Efteling, de când am auzit de el, deși mult mai renumitul Disneyland nu m-a atras niciodată. Și nu, nu am auzit de acest parc de distracții de la Prințesa Urbană, ci de la colegii olandezi cu care am lucrat mai mulți ani de zile. Efteling e un... Citește în continuare →