Cinci luni și jumătate, mai exact. Nu știu când au trecut. E o perioadă tare interesantă a vieții, în care mi se pare că zilele sunt săptămâni, iar lunile sunt zile. Între ora la care mă trezesc și cea la care mă culc timpul se scurge cu încetinitorul, sunt unele zile în care mi se... Citește în continuare →
Am terminat încă o carte de Tatiana Tibuleac, Grădina de sticlă. Și as scrie despre ea, pentru că așa mi-am propus, să aștern mereu câteva gânduri despre fiecare carte citită, numai că de data asta parcă e mai greu ca niciodată. Atunci când am terminat Vara în care mama a avut ochii verzi am crezut... Citește în continuare →
Am terminat de citit zilele astea încă o carte a cărei acțiune se desfășoară pe fundalul celui de-al doilea război mondial. Nu, nu vreau să ajung la vreun record sau să îmi dau doctoratul în acest subiect, pur și simplu parcă trag cărțile astea la mine 😀 Eliberare, de Imogen Kealey (un pseudonim sub care... Citește în continuare →
Da, da, din nou despre pisici. Dar de data asta, cică nu mai e vorba despre aventură și fugit de-acasă, ci despre... dar hai mai bine să o lăsăm pe Olivia să povestească. "Cum să trăiești și să te porți ca o pisicăde Stephane GarnierCartea aceasta este despre o pisică care îi invață pe copii... Citește în continuare →
M-am îndrăgostit de Yoga anul trecut, în perioada de lock-down. Ieșitul afară devenise un lux, de mersul la sală nici nu mai vorbesc, așa că am fost nevoită să caut alternative. Unde? Păi pe YouTube, desigur, rămăsese singura variantă. Și așa l-am descoperit pe Tim Senesi, acest McDreamy al programelor de Yoga online. Dar hai... Citește în continuare →
Am plecat pentru o săptămână acasă la părinți, însoțită de un teanc de cărți serioase. Un pic de beletristică mai de nișă, un pic de psihologie, un pic de parenting. Aveam planuri mari. Praful s-a ales de ele, pentru că pe măsuța de cafea a mamei am dat de una dintre cărțile alea a cărei... Citește în continuare →
"Simt din nou cum crește în mine sămânța amărăciunii. Îmi vine să urlu așa de tare încât să audă fetița că murdăria nu e o culoare și că bolile nu zac în partea neagră a orașului. Vreau să împiedic clipa aia, care vine mai devreme sau mai târziu în viața fiecărui copil alb, când începe... Citește în continuare →
Stăteam aseară cu capul pe pernă și mă gândeam la învățătoarea Oliviei, la școala ei, la orele online, și dintr-una într-alta m-am întors un pic în trecut și mi-am adus aminte de cea mai iubită profesoară. Profa de mate din liceu. Ce-o mai face? M-am întrebat. Știam că a a avut niște obstacole în viață,... Citește în continuare →
De multă vreme n-a mai găzduit Căsuța Oliviei un interviu, așa că astăzi vin cu ceva special: o discuție onestă cu Valentin Anghel despre primii pași în antreprenoriat și despre impactul unui business propriu asupra vieții personale. Într-o lume neafectată de pandemie, un interviu s-ar fi desfășurat offline, față în față, poate la o cafea,... Citește în continuare →
"Supraviețuitorii" este o carte cu câini sălbatici care cred că v-ar plăcea și vouă.Este scrisă tot de Erin Hunter, același autor ca cel care a scris "Pisicile Războinice". În carte este vorba de un câine, Norocel, care trece prin multe aventuri. El descoperă o haită de câini sălbatici care îi cam dă bătăi de cap.... Citește în continuare →
În Căsuța Oliviei 