Wow, ce carte! Când am ales-o de pe raft, bibliotecara m-a întrebat dacă știu ceva despre ea. Mi-a spus apoi că ori o s-o iubesc, ori o s-o urăsc, dar indiferentă n-o să mă lase. Și că ei i s-a părut cea mai bună carte citită anul trecut. (Iar eu îmi imaginez că a citit... Citește în continuare →
De ce nu e bine să-ți înveți copilul să fie 100% sincer
Moment de tandrețe între noi două. Eu: Știai că ai trăsături foarte frumoase? De la cine le-ai moștenit? Ea: Da...chiar nu știu. Eu: Pfff, ăsta era momentul în care trebuia să zici: "de la tine, mami, tu ești așa de frumoasă!" Ea: Păi voi m-ați învățat să nu mint. Șah mat. Olivia, 8 ani și... Citește în continuare →
Jurnal de bebeluș la (aproape) 6 luni
Cinci luni și jumătate, mai exact. Nu știu când au trecut. E o perioadă tare interesantă a vieții, în care mi se pare că zilele sunt săptămâni, iar lunile sunt zile. Între ora la care mă trezesc și cea la care mă culc timpul se scurge cu încetinitorul, sunt unele zile în care mi se... Citește în continuare →
Grădina de sticlă, de Tatiana Tibuleac. Despre o inimă spartă și reconstruită din cioburi.
Am terminat încă o carte de Tatiana Tibuleac, Grădina de sticlă. Și as scrie despre ea, pentru că așa mi-am propus, să aștern mereu câteva gânduri despre fiecare carte citită, numai că de data asta parcă e mai greu ca niciodată. Atunci când am terminat Vara în care mama a avut ochii verzi am crezut... Citește în continuare →
Eliberare, de Imogen Kealey: O poveste reală promițătoare, într-o reinterpretare dezamăgitoare
Am terminat de citit zilele astea încă o carte a cărei acțiune se desfășoară pe fundalul celui de-al doilea război mondial. Nu, nu vreau să ajung la vreun record sau să îmi dau doctoratul în acest subiect, pur și simplu parcă trag cărțile astea la mine 😀 Eliberare, de Imogen Kealey (un pseudonim sub care... Citește în continuare →
#RecenziileOliviei: Cum să trăiești și să te porți ca o pisică
Da, da, din nou despre pisici. Dar de data asta, cică nu mai e vorba despre aventură și fugit de-acasă, ci despre... dar hai mai bine să o lăsăm pe Olivia să povestească. "Cum să trăiești și să te porți ca o pisicăde Stephane GarnierCartea aceasta este despre o pisică care îi invață pe copii... Citește în continuare →
Cum l-am adus la mine acasă pe cel mai tare instructor de yoga
M-am îndrăgostit de Yoga anul trecut, în perioada de lock-down. Ieșitul afară devenise un lux, de mersul la sală nici nu mai vorbesc, așa că am fost nevoită să caut alternative. Unde? Păi pe YouTube, desigur, rămăsese singura variantă. Și așa l-am descoperit pe Tim Senesi, acest McDreamy al programelor de Yoga online. Dar hai... Citește în continuare →
Gânduri rătăcite prin țara norului alb
Am plecat pentru o săptămână acasă la părinți, însoțită de un teanc de cărți serioase. Un pic de beletristică mai de nișă, un pic de psihologie, un pic de parenting. Aveam planuri mari. Praful s-a ales de ele, pentru că pe măsuța de cafea a mamei am dat de una dintre cărțile alea a cărei... Citește în continuare →
Culoarea Sentimentelor, de Kathryn Stockett – un roman despre cum să împărți bunătatea în mod egal
"Simt din nou cum crește în mine sămânța amărăciunii. Îmi vine să urlu așa de tare încât să audă fetița că murdăria nu e o culoare și că bolile nu zac în partea neagră a orașului. Vreau să împiedic clipa aia, care vine mai devreme sau mai târziu în viața fiecărui copil alb, când începe... Citește în continuare →
Cea mai iubită profesoară
Stăteam aseară cu capul pe pernă și mă gândeam la învățătoarea Oliviei, la școala ei, la orele online, și dintr-una într-alta m-am întors un pic în trecut și mi-am adus aminte de cea mai iubită profesoară. Profa de mate din liceu. Ce-o mai face? M-am întrebat. Știam că a a avut niște obstacole în viață,... Citește în continuare →