„Părinții nu înțeleg unde se termină ei și unde începi tu.” – Să nu râzi, de Raluca Feher.

"Ați observat ceva?Părinții noștri nu știu să întrebe. Ce mai faci? Cum te simți? Ești fericit? Ce ai vrea?Părinții noștri știu ce facem, cum ne simțim, dacă suntem fericiți și ce vrem.Știu mai bine decât noi. Nu pierd timpul cu interogații. Niciodată.Părinții noștri sunt geamurile acvariului în care trăim. Sunt pereții de sticlă care ne... Citește în continuare →

După o lună de stat acasă

Stăm toți 3 în casă de pe 10 martie. Am mai ieșit doar fugitiv - eu la o plimbare cu trotineta în jurul blocului cu Olivia, el la cumpărături și împreună în pădure, o singură dată, pe 12 martie. Deci putem număra pe degetele de la mâini toate ieșirile la un loc. Dacă mi-ar fi... Citește în continuare →

2020#32. Medicamente.

1 februarie Azi e a doua zi de carantină. Stau izolată într-un dormitor, sperând să nu îmbolnăvesc și restul casei. Dar, pentru că nu pot rezista doar acolo, căci îmi vine să mă urc pe pereți, mai evadez din când în când, camuflată în chirurg. Și-ntr-una din aceste evadări, am fost apostrofată că arăt foarte... Citește în continuare →

2020#31. Rău.

Azi am venit mai devreme de la birou și ... m-am culcat. La ora 7 cred că eram deja adormită, ceea ce e în completă neconcordanță cu modul meu normal de a funcționa. Poate m-a prins în cele din urmă gripa, deși nu mă așteptam, căci am luat-o și anul trecut. Sau poate e doar... Citește în continuare →

2020#30. Muzică.

30 ianuarie Azi am fost toți trei la un concert. Nu unul pentru copii, ci unul pentru oameni mari, dar faptul că am luat-o și pe Olivia face parte din strategia soțului meu de a o obișnui, de mică, cu muzică. Și mă bucur foarte tare că roadele se văd. Sau, mai exact, se aud.... Citește în continuare →

2020#29. Exemple

Azi a fost o zi a coincidențelor. De ceva timp, îi citesc Oliviei, la culcare, dintr-o carte despre o fetiță care încearcă să găsească un motiv de bucurie în orice. Totul a pornit de la un pachet primit atunci când era foarte mică, pachet în care și-ar fi dorit - ca orice copil - să... Citește în continuare →

2020#28. Sens.

Am plecat mai devreme de la birou, să o aștept la întoarcerea de la una dintre activitățile extrașcolare. Pe drumul spre casă a vorbit neîncetat, despre vrute și nevrute. Despre piesa de teatru cu Ana și Elsa, pentru care vrea să pregătim textul și costumele. Despre radiera pe care a găsit-o pe jos. Despre planurile... Citește în continuare →

2020#27. Șaizeci.

60 de cm. Atât am eu sub chiuvetă. Aparent mult mai mult decât alții, așa că poate ar fi cazul să mă bucur pentru această superioritate de natură spațială. De unde și până unde problema cu chiuveta? Păi, mai întâi a fost ideea (proastă) de a citi știrile, la 7 dimineața. Pe lângă isteria legată... Citește în continuare →

2020#26. Talent.

26 ianuarie Aș putea zice că sunt talentată la multe, dar la condus cu siguranță nu. Așa că prefer să nu îngroș rândurile șoferilor care încurcă traficul și așa destul de încurcat, îl las pe soțul meu să își arate skillurile, iar eu stau cuminte în dreapta. Mă rog, nu chiar cuminte, pentru că din... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑