De obicei, când se aliniază toate planetele si încep să scriu aici, am un plan. Sau măcar niște idei în minte despre ce mesaj vreau să transmit , iar cuvintele curg apoi natural. Astăzi am pornit la atac cu zero inspirație, dar cu senzația pregnantă că ar fi păcat să las ziua aceasta sa treacă în mod banal, ca și cum ar fi fost o zi ca oricare alta.
Nu, n-a fost deloc așa.
Dacă aș mai fi avut unul din acele calendare de perete, în care în copilărie notam la final de zi care fusese punctul culminant sau cel mai notabil lucru pe care să îl țin minte, astăzi cred ca aș fi scris așa: “Prieteni și conversații cu sens”.
Ma frământă adesea gândul că, dupa ce că momentele de socializare cu alți oameni se răresc văzând cu ochii, atunci când ele se întâmplă, în loc să vorbim despre lucruri cu adevărat importante ne pierdem prețiosul timp într-un small talk fără mare valoare.
Azi la prânz m-am văzut cu o persoană dragă si timpul a zburat într-un mod incredibil pe lângă noi, am mâncat vorbind și am vorbit mâncând, și n-am simțit nicio clipă acel disconfort al tăcerii sau al conversației forțate . Și n-a fost niciun small talk, ci din contră, m-am surprins pe mine zicând lucruri pe care poate nu le-a mai auzit nimeni, si m-am bucurat de reciprocitate, y ascult emoții și trăiri similare. E foarte frumos si util să vorbim despre lucruri care chiar contează și mă întreb de ce e așa de greu de spart zidul care înfrânează toate aceste gânduri.
Și ca sa fie ziua completă, seara am vorbit și râs cu alți prieteni dragi, și timpul iar a trecut pe nerăsuflate, mi-aș fi dorit să se oprească puțin în loc, și să mă bucur de dialogurile pasionate și de relaxarea dintre noi într-un slow motion, ca în filme.
Știu, nimic senzațional in aparență, dar pentru mine rămâne o zi de notat în calendar.
Mă mobilizez tot mai greu în ultima vreme, după cum se vede, să scriu ceva aici, deși lista de subiecte în așteptare există, și este mare. Aș fi vrut să scriu despre Sicilia, despre cum am “predat” în Săptămâna Altfel, despre alte cărți care mi-au plăcut si m-au emoționat un pic, dar uite că nimic din toate astea nu s-a dovedit la fel de important precum sentimentul frumos de astăzi, de a avea prieteni.
Mulțumesc ❤
În Căsuța Oliviei 
Te-am citit pe nerasuflate. Desi nu am mai apucat sa vorbim des, ma bucur sa declar ca nu avem meaningless small talk conversations. De fapt, cred ca nici una din noi nu ar avea timp de asa ceva? Si uite asa am aflat ca ai predat la Saptamana Altfel ❤ Un alt lucru pe care fiecare il poate face si care poate produce "un mic cutremur" in viata unor elevi. Te imbratisez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană