Jurnal de 2025 – Săptămâna 9 – Pășind timid spre primăvară

55/365 – 24 februarie, luni

Supărată probabil pe ne-realizarile săptămânii trecute, mi-am zis că acest nou pachet de 7 zile va fi diferit. Dacă nu prin ceea ce nu pot controla, măcar prin atitudine. Vedem la finalul ei daca am câștigat sau am pierdut pariul.

Sunt ultimele 5 zile în configurația actuală, la birou, de lunea viitoare urmând să mă mut intr-o alta divizie, cu o parte din echipă. Am trecut prin toate stările până acum, legat de această mutare, cred că mai rămâne de experimentat doar sentimentul de încredere că e o strategie genială. Am citit undeva despre ce înseamnă cuvântul atât de în vogă- „manifestare” – se pare că trebuie să îmi scriu niște gânduri care vreau să se adeverească, apoi să le tot recitesc și sa mi le repet în gând 😀 Oricât de puțin convinsă as fi că va funcționa, parcă nici n-am nimic de pierdut. Așa că:

Totul va fi bine! Voi învăța multe, voi inregistra succes după succes, voi avea o echipă și mai puternică.

Cum astfel?

Atat doar că tare nu îmi place să las lucrurile neterminate, dar exact asta voi face cu proiectele pe care le am acum în curs. Motiv pentru care mi-am propus o săptămână mai pe hei-rup.

Copiii sunt spre bine, rar se mai tușește în casă, debitul nasurilor s-a stabilizat și el.

59/365 – 28 februarie, vineri

Iar e o săptămână în care scriu cu goluri, dar având în vedere că zilele trecute nu au avut prea mult tiparul clasic, mă bucur că scriu măcar azi.

Poate că ziua de azi va rămâne în istorie ca Marea cearta dintre Trump și Zelenski, poate va fi un fitil, nu știu. Mi se învârt atâtea gânduri in cap, puține dintre ele pozitive, încât va fi un exercițiu tare greu de a le filtra și de a le lăsa aici doar pe ele. Dar să vedem, ce m-a bucurat în ultimele zile?

D a făcut un drum dus-intors pana în Bansko, cu ceva staționare la destinație, și acum e iar acasă. Mereu mă îngrijorează să îl știu plecat singur cu mașina la drum lung, nu știu de ce, că doar e un șofer profesionist, nu de conpetenta lui mă tem, ci de faptul că pot fi șoferi ca mine în trafic 😀 Dar s-a întors cu bine. Și dincolo de îngrijorare, am fost foarte mândră de el că a plecat așa spontan.
Un prieten apropiat a avut un accident, dar astăzi este mai bine, cred că putem sărbători și in curând face mișto de evenimentul în sine
O mi-a povestit cat de bine se înțelege cu fetele de la dansuri și cat de mult ii place acolo. Sper să îmi împărtășească din ce în ce mai des astfel de gânduri pozitive. I-am povestit săptămâna asta despre o prietenie de-a mea din liceu care s-a terminat abrupt și trist, m-a ascultat cu atenție, a avut comentarii, și mai ales, a fost de partea mea 😀 . Mi-a plăcut mult momentul.
V nu a fost deloc la grădiniță, pentru a se recupera departe de virusi, e ok acum. Am făcut împreună mărțișoare pentru fete. Adică eu le-am făcut, și el a tăiat o foaie a4 în fâșii mici, mici, mici, ca să am eu ce face și după ce termin cu activitatea creativă. E tot mai nazbatios, dar pus pe declarații de dragoste și un pupacios de n-am văzut asa ceva.
Am terminat cele mai multe dintre lucrurile pe care mi le-am propus pentru săptămâna asta.

E și maine o zi. Sa păstrez și pentru ea niște gânduri pozitive.

60/365 – 1 martie, sâmbătă

Oficial e primăvară! Gata cu iarna, cu zăpada, duca-se, că oricum nu m-am bucurat prea tare nici de una nici de alta.

Cel mai așteptat moment al zilei a fost mersul la teatru, seara. Am parcat copiii la bunici, și am fost la Bulandra, unde aveam bilete la Oedip. Niște greu găsite bilete, e ceva de speriat cu această piesă, așa că eram foarte curioasă cum mi se va părea.

Mi s-a părut foarte bună. Ba chiar m-aș arunca să spun că o urc sus de tot în topul pieselor care mi-au plăcut cel mai tare. Poate chiar pe locul 1.

2h și 30 aproape, fără pauză, dar nu am simțit cum a trecut timpul. A fost plină de acțiune și de tensiune de la un capăt la altul, fără momente moarte sau plictisitoare. Nici măcar schimbarea decorurilor nu introducea o pauză. Actorii au jucat extraordinar, cu toții. Și cei experimentați, și cei foarte tineri. A avut și muzica, a avut și proiecții, a avut suspans, întorsături de situație (nu tip Caragiale), emoție, dialoguri profunde, de de toate.

A fost un succes. O recomand.

61/365 – 2 martie, duminică

N-am apucat să scriu ieri despre alt lucru interesant pe care l-am făcut: am citit niște lecții din manualul de geografie și am conspectat câteva dintre ele pe baza unui test 😀 Nu as putea zice că din nevoie, ci din curiozitate și interes față de ceea ce citeam. Mi-am amintit că mereu mi-a plăcut să fac asta. Oricât ar părea de ciudat. Cărți, caiete, notițe, scheme, conspecte, rezumate. Cred că așa mi-am dezvoltat acum capacitatea de sinteză și de a face corelații.

In fine. Oarecum în legătură cu asta, azi evenimentele majore ale zilei au fost corectarea temelor la mate și realizarea de mărțișoare.