Veliko Tarnovo – tur de o zi în aer liber

Începutul lunii octombrie ne-a prins anul acesta în Veliko Tarnovo, într-un soi de city break hotărât de pe o zi pe alta. Condițiile speciale impuse de pandemie combinate cu preferințele noastre pentru activități în aer liber au făcut să petrecem timpul exclusiv outdoor.

Iar Veliko Tarnovo e foarte ofertant din acest punct de vedere, o adevărată oază verde încă puțin cunoscută românilor.

Fortăreața Tsavarets și Catedrala Înălțării

Primul obiectiv pe care ne-am propus să îl vizităm a fost Fortăreața Tsavarets, simbolul orașului, despre care știam din auzite că e cam în ruine.

Ei bine, ruinele din România par să aibă alt înțeles față de cel din Bulgaria, sau poate doar standardele din turism sunt altele. Fortăreața mi s-a părut foarte bine întreținută. Accesul se face pe un pod ce se vede spectaculos din depărtare, iar zona fortăreței e generoasă, poți petrece lejer câteva ore plimbându-te prin interior.

Sunt multe băncuțe, mai sunt și turnuri de observație din care poți contempla panorama orașului. Și multe trepte, trepte, trepte. Dacă îți place să urci și să cobori, sau vrei să faci niște exerciții fizice, nu te vei plictisi. Important e să ai apă cu tine. Dacă n-ai, găsești sus la biserică.

Cel mai înalt punct al complexului e ocupat de Catedrala Înălțării. Și deși nu sunt genul care să viziteze biserici, mi-a plăcut foarte tare ce am găsit aici. Catedrala pare o biserică obișnuită la exterior, dar interiorul e din altă poveste.

Nu mai are picturile originale, ci a fost repictată într-un stil modernist de Teofan Sokerov în 1985. Un stil atât de modernist, încât biserica nu a mai fost resfințită ulterior și nu mai e considerată lăcaș de cult. Dar e o operă de artă. E atâta emoție în picturile de pe pereți, încât am rămas sincer cu gura căscată.

Scenele de pe pereți evocă momente din istoria poporului bulgar, după cum am citit ulterior. Dar pare că toate momentele alese au fost unele triste, pentru că fiecare centimetru pictat emană durere și suferință. Auzisem eu că arta îți poate genera o anumită stare, dar până la vederea acestor picturi nu simțisem pe pielea mea. Pereții bisericii te apasă, pur și simplu, iar în momentul când ieși din nou afară, la lumină, și te lovește privelistea pitorească a orașului văzut de sus, te simți brusc mai ușor.

Un lucru inedit pe care l-am aflat la fata locului e că în unele seri de weekend întreaga cetate se luminează, într-un spectacol de sunet și culoare. Detalii despre evenimente se găsesc aici.

Hidden gem: Curtea muzeului de arheologie

Dacă aș fi avut un cont de Instagram de întreținut și dacă aș fi fost îmbrăcată într-o rochie vapooroasă, nu în blugi, locul de mai jos mi s-ar fi părut un noroc căzut din cer 🙂

Comoara asta extrem de fotogenică se află în curtea muzeului de arheologie, la care ajungi coborând niște scări care par că nu duc nicăieri.

Pădurea din centrul orașului și Parcul Sveta Gora

Dacă cele mai multe orașe sunt înconjurate de pădure, în Veliko Tarnovo lucrurile stau exact invers: clădirile înconjoară pădurea.

Râul Iantra delimitează un soi de pensinsulă în centrul orașului, regiune denumită Sveta Gora, unde se poate ajunge traversând podul Stambolov.

Priveliștea de pe pod e una pe care îți vine greu să crezi că o găsești chiar într-un oraș. Extrem de mult verde, înălțimi și apă.

După ce ai traversat podul, te poți apropia de monumentul care se vedea din depărtare sau o poți lua la pas prin pădurea amenajată. Umbra e deasă, băncuțele sunt la tot pasul, iar dacă vrei mișcare scările sunt prezente și aici.

Urmând drumul scărilor de piatră, se ajunge la un mic loc de joacă pentru copii și la un punct de belvedere numit Sky Bridge. E marcat pe Google Maps ca atare, e ușor de găsit și merită.

Parcul e mult mai mare, noi n-am parcurs nici măcar un sfert din suprafața lui pentru că ne resimțeam după scările fortăreței. Așa că nu știu ce alte surpize mai ascunde.

La pas prin Veliko, pe străduțele pitorești

Plimbarea prin Veliko e musai să fie făcută pe jos, cu mașina n-are niciun farrmec.

Noi ne-am dus spre fortăreață pe sus, pe B-dul Nezavisimost, cel plin de terase și magazine de suveniruri și ne-am întors pe jos, pe Str. General Gurko.

Bulevardul de sus oferă avantajul priveliștilor spre parcul Sveta Gora. Am remarcat că au fost reamenajate și modernizate punctele de belvedere și că s-a dat o față nouă unor clădiri, comparativ cu ce văzusem acum 5 ani, la ultima vizită în Veliko.

Strada Gurko e însă mult mai cochetă și mai romantică. Nu mai impresionează prin înălțime sau panoramă, ci prin ziduri de piatră și căsuțe dichisite. Și nici nu am prins-o aglomerată.

Unde mâncăm în Veliko Tarnovo?

În perioada aceasta, principalul criteriu pe care îl avem noi e să mâncăm afară, în aer liber. În rest, avem încredere în bucătăria vecinilor noștri bulgari, încă n-am avut ocazia să spun că am mâncat vreodată prost la ei.

De data aceasta am ales să mâncăm la Ego 1 și a fost totul foarte bun. Au terasă afară pe 2 etaje, cu priveliște spre Sveta Gora, locul e frumos amenajat, e o plăcere să stai acolo.

În vizitele noastre anterioare am mâncat mereu la Arbanassi. Recomand Arbanashki Han si Izvora – ambele au terase în aer liber, mesele sunt înconjurate de copaci, mâncarea e bună. La han e și un loc de joacă din lemn, la Izvora e un mini zoo, deci cei mici se vor simți în elementul lor.


Cam asta a fost ziua noastră petrecută în Veliko Tarnovo.

Despre ziua petrecută pe lângă Veliko, pe drumuri de munte, în episodul următor 🙂


Citește și Trasee spectaculoase în apropiere de Veliko Tarnovo, la câteva ore de București.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: