Argument pentru cât mai multe fete în IT

Eu sunt programatoare. Adică o fata de-aia de la politehnica, statistic mica de înălțime si nepasionata de shopping, căreia i-au plăcut științele exacte mai mult decat celalte materii „umaniste”.

Cliseele ne spun ca fetitele își doresc de mici sa ajunga fie cantarete, fie doctorite. Eu mi-am dorit, pe rand, sa devin croitoreasa, creatoare de moda, stewardesa, Andreea Esca, purtator de cuvant al presedintelui, jurnalista. Clasa a 12a m-a prins cu gandurile osciland intre Media Pro si Politehnica. Doua opțiuni perfect egale, nu-i asa? 🙂 Nu-mi amintesc exact cum am ales atunci, dar cred ca am pus in balanta optiunea de a-mi cizela un talent pe care simteam ca-l am vs optiunea de a-mi lua o diploma intr-un domeniu (IT) pe care stiam deja ca îl stăpânesc. Si am decis bine.

Ma bucur ca din ce în ce mai multe fete se indreapta spre facultatea de calculatoare si trec de parerile preconcepute cum ca ele sunt mai potrivite pentru ASE sau litere. Dar mi-as dori sa fie si mai multe. Pentru bunăstarea generațiilor viitoare.

Dragi liceence nehotarate, dacă aveți un talent pentru matematica si o gandire logica, nu va speriati de politehnica. Nu e o facultate plina de „geeks” si de obsedati de calculatoare. Nu e nicio facultate pe care sa o parcurgi neaparat cu drag. E grea, recunosc, e a naibii de grea cateodata. Dar iti deschide usi. Catre o lume a IT-ului care se va dezvolta tot mai mult in viitorii ani, in Romania si oriunde in lume. Cererea de pe piata de munca e deja mai mare decat oferta. Si, sa va spun un secret: se cauta fete! Nu e vreo discriminare la mijloc, dar in prezent in multe firme echipele de programatori sunt majoritar masculine, in timp ce studiile continua sa ne demonstreze ca echipele mixte sunt mai echilibrate si mai balansate.
Or avea barbatii, prin specificul lor, mai mult interes spre gadgeturi, tehnologii noi si calculatoare, dar fetele sunt (mai) muncitoare, organizate si responsabile.

Si sa va mai spun ceva: visam la jurnalistica gândindu-mă ca imi va oferi diversitate si ceva nou in fiecare zi. Ei bine, spre surprinderea mea, sa fiu programatoare ma face sa ma simt ca un detectiv ce zilnic are de pus cap la cap piesele unui puzzle si de dezlegat o noua enigma. Meseria asta imi tine creierul ocupat si nu-i da voie sa leneveasca, motiv pentru care nici nu ma tem ca voi ajunge incoerenta la batranete. Ma simt recunoscatoare ca am sansa si posibilitatea de a invata ceva nou in fiecare zi de de a-mi testa limitele mentale.

Sigur, in Romania nu facem simulatoare de zbor pentru NASA sau softuri SF cum apar prin filmele hollywoodiene, dar nici nu e exclus ca viitorul sa ne aduca astfel de proiecte. Poti sa participi la implementarea unui joc pe telefon, a aplicatiei de homebank de la ING, a automatului de autobuz care iti scaneaza cartela, a portalului electronic care iti permite sa platesti taxe de acasa, a softului unui aparat de dializa, sau la pagina online a unei reviste de fashion. O gramada de proiecte interesante, utile, si diverse.

Sky is the limit.

Financiar, se plătește bine. Daca mă întrebi, nu are sens sa pleci in afara in domeniul asta. Ok, poate pentru sanatate, civilizatie, bla bla bla, dar nu pentru bani. Raportand veniturile la costurile de zi cu zi, Romania e o optiune castigatoare.

Nu vreau sa las impresia ca e usor. Nu e. Ai responsabilitatea de a fi bun in ceea ce faci si de a munci cu pasiune. Dar e un job de la care pleci seara acasă nerabdator sa te intorci a doua zi pentru a-ti continua treaba. Si asta e un lucru rar.

Asa ca, dragi liceence nehotarate, dacă aveți o gandire logică și v-au plăcut științele exacte, puneți politehnica pe lista voastra de optiuni. E nevoie de voi în IT. Și vă va fi bine!