Din culisele unei vânători online de prepelițe

Lume, lume!

Întrerupem șirul articolelor mai mult sau mai puțin serioase din ultima vreme pentru un interviu de senzație, un interviu în exclusivitate cu…. !

– Cu cine?

Cum cu cine?

Păi cu vedetele momentului!

Cu actorii celui mai nou JOC PREPELIX PANO!

Mini-interviu cu Prepelix – creierul întregii operațiuni

Reporterul: Bună, Prepelix! Sunt onorat să stau de vorbă cu tine! Publicul român te știe încă din 2000, când echipa Phenomedia România a decis să te aducă în țara noastră, lansând o versiune autohtonă a deja binecunoscutului joc Moorhuhn, apărut cu 2 ani înainte în Germania.

Prepelix: Bună să-ți fie inima, reportere! Așa este, confirm cu aripa pe inimă tot ceea ce ai zis. Am fost acolo, în miezul evenimentelor, încă din ’98, ciripind mai întâi în grai nemțesc, apoi și-n dulcele grai românesc și moldovenesc.

Reporterul: Deci care va să zica… ai 20 de ani deja! Nu-i arăți, să știi!

Prepelix: Mulțumesc, aș vrea să-ți întorc complimentul, dar deh, nu-mi place să spun minciuni.

Reporterul: Hai să ne întoarcem totuși la revenirea ta spectaculoasă de anul acesta. Se zvonește că Prepelix e din nou pregătit să devină viral, acum și în varianta JOC MOBIL. Ceva noutăți?

Prepelix: Sigur! De anul acesta, fanii noștri mai mici sau mai mari pot avea o experiență îmbogățită, jucând fie versiunea PANOramică (360°) fie cea adaptată pentru VR.

Reporterul: O, acestea sunt informații prețioase! Ma bucur să le aflu în premieră și exclusivitate. Acum te rog să mă scuzi, dar trebuie să închei aici discuția, pentru a putea lua și pulsul celorlalți prieteni ai tăi. Mulțumesc pentru interviu!

Prepelix: Cu plăcere! Și ai grijă să-ți îmbogățești timpul. Te știu din clasament, ești de-abia pe la 510 puncte. Slab, slab de tot!

Mini-interviu cu Teflonix – prepelița cu tigaia

Reporterul: Bună, Teflonix! Numele tău e cel puțin original, trebuie să recunoaștem. Poți să ne povestești cum de te-ai ales cu el?

Teflonix: Bună tututor! Ah… numele! E o poveste suculentă, într-adevar. Suculentă, precum o friptură de prepeliță la tigaie…

Reporterul: Remarc un umor negru ?

Teflonix: Nuuu, da’ de unde! E doar haz de necaz. Fac o paranteză și-ți spun un secret: am auzit voci care zic că nu vor să intre în jocul nostru, pentru că e cu împușcat prepelițe. Dar, știi ce?

Reporterul: Ce?

Teflonix: Prepelițele nu mor! Prepelițele se transformă! Dovadă stă chiar ante-vorbitorul meu, Prepelix, în etate de 20 de ani, în ciuda milioanelor sau miliardelor de gloanțe îndreptate spre el.

Reporterul: Mă gândeam eu că trebuie să existe un secret al longevității sale, nu se putea feri chiar așa de bine. Dar… să ne întoarcem la numele tău.

Teflonix: Desigur! Numele mi l-a dat o fetiță de vreo 7 ani. Știi… Acest JOC PREPELIX PANO e la categoria JOC COPII , se poate juca încă de pe la 5 ani și-un pic, hai 6 cu indulgență. Dar să revenim la tigăile noastre. Ei bine, fetița asta tot încerca să mă ochească, eu mă apăram tenace cu tigaia. Tigaie în stânga, tigaie în dreapta, tigaie sus, tigaie jos… eram de senzație, nu alta! Și fix când eram mai sigur pe mine, o aud cum strigă de dincolo de ecran: „Maaaaami, cu ce se curăță teflonul?” Am rămas statuie auzind-o, atât de statuie încat „poc!” – fix în creastă m-a nimerit.

Reporterul: Incredibil! Se poate spune ca ți-a descoperit punctul slab?

Teflonix: Se poate, se poate. De altfel copiii se pricep de minune la asta. Ei, și după lovitura fatală am dispărut desigur de pe ecran, iar în spatele cortinei mi-am scuturat bine penele, în timp ce tovarășii râdeau de mine care mai de care. Și Teflonix mi-a rămas numele.

Reporterul: Frumoasă poveste! Mă bucur că am aflat-o în exclusivitate! Acum, scuză-mă, continuăm seria interviurilor cu ….

Mini-interviu cu Șoferix – prepelița pasionată de mașini

Reporterul: Bună ziua, Șoferix, spune-mi te rog de unde și până unde pasiunea ta pentru mașini … roz?

Soferix: Ola, amigo! Rolul meu în dinamica jocului e foarte important. Mă ascund în bolidul ăsta de culoare turbată pentru a atrage atenția asupra mea, în timp ce celelalte prepelițe își regrupează trupele, gata de un nou atac.

Reporterul: Și funcționează?

Soferix: Normal! Mai ales la fete. Cum văd frumusețea asta de broscuță roz, pac-pac! spre mine. Dar n-o să te mint – sunt și foarte mulți bărbați atrași de culoarea roz. Eu le servesc drept momeală cât timp frații mei își întăresc pozițiile de apărare.

Reporterul: Ai ceva planuri de viitor? Poate o investiție în altă mașină, poate…

Prepelix: Mi-ar plăcea ca și mașina mea no-name să fie lansată spre Marte. Păi ce, doar Tesla are voie acolo, pe orbită? Ia gândiți-vă cum ar fi să se lanseze și prima prepeliță în spațiu și aceea să fiu chiar eu, Șoferix…. Epic, nu altfel!

Reporterul: Epic, într-adevăr… O să închei aici conversația noastră, lăsând cititorii cu imaginea unei prepelițe lansate spre Marte.

Mini-interviu cu Melchix – „prepelița wannabe”

Reporterul: Melchix, tu ești o aparație exotică în această lume invadată de prepelițe. Spaima pare că plutește în aer, păsările zboară panicate de colo-colo… și tocmai atunci apari tu, calm, netulburat. Care e secretul relaxării tale?

Melchix: Mă bucur că cineva îmi acordă și mie un pic de credit, în sfârșit. De obicei, sunt doar un personaj episodic. Relaxarea mea vine din speranța că jucătorii se vor prinde mai devreme sau mai târziu că atunci când mă împușcă NU primesc puncte.

Reporterul: Nu? Iată o informație bună de știut. Dar atunci ce cauți tu în joc?

Melchix: Sunt un element de diversiune. Îi fac să spere că vor obține cine știe ce bonus – știi tu, ca atunci când trag în … Dar mai bine nu zic cu voce tare, să nu fii nevoit să-ți marchezi reportajul cu avertismente de tip „spoiler alert”, nu?

Reporterul: Foarte nobil din partea ta, mulțumesc. Și totuși, care este relația ta cu prepelițele?

Melchix: Eu le sunt coach motivațional. Fiind mereu calm și lucid, văd greșelile fiecăreia dintre ele. După ce jocul se încheie, le iau pe fiecare deoparte și le explic ce-au greșit. Apoi setăm împreună niște obiective pentru partidele viitoare și reanalizam evoluția.

Reporterul: Un fel de antrenor personal, deci! Interesant…. foarte interesant… Dar e timpul să trecem mai departe la următorul protagonist.

Mini-interviu cu Piciorix – prepelița ultra-maratonistă

Reporterul: Bună, Piciorix! Dă-mi voie să ghicesc, ești numit așa pentru că alergi tot timpul în jurul butoiului?

Piciorix: Ai citit în mine ca într-o carte deschisă. Asta înseamnă jurnalist cu potențial! Ai să fii mare, băiatule, ascultă la mine! Dar hai sa terminăm repede cu interviul, trebuie să mă antrenez… adică să fug.

Reporterul: Nu amețești alergând mereu în cerc? E o curiozitate venită de la un fan înfocat Prepelix PANO.

Piciorix: Niciodată! Alergatul este viața mea. Am alergat în jocul ăsta, de-a lungul istoriei sale, mai mult decât aleargă unii la ultramaraton. Totul e să perseverezi. Dar hai mai repede, mă grăbesc groaznic.

Reporterul: Ok, ok…ai vreun sfat pentru jucători?

Piciorix: Am. Îi sfătuiesc să-și lase mintea să alerge liberă. Să încerce nu doar să împuște prepelițe, ci să și observe locurile. Să se întrebe de ce sunt asa și nu altfel. Să facă niște conexiuni… și să își depășească mereu propriul record. Așa cum fac și eu. Încerc să depășesc recordul de 10.000 de ocoliri de butoi într-un singur joc.

Reporterul: Succes, Piciorix. Și mulțumesc pentru interviu!

Mini-interviu cu Cuptorix – prepelița ex-corporatistă

Reporterul: Bună, Cuptorix! Ne poți povesti de ce îți spun prietenii așa?

Cuptorix: Sincer, nu prea știu exact, dar cred că are legătură cu faptul că într-o viață anterioară am fost corporatistă. Lucram într-o clădire de birouri, toată numai sticlă, și sufeream veșnic din cauza aerului condiționat. Mi se formau țurțuri pe nas, stăteam cu mâinile-n mănuși deasupra mouse-ului, dar tot jucam Prepelix în pauze.

Reporterul: Și….? Ne ții în suspans, continuă te rog!

Cuptorix: Și cum, necum, poate în urma vreunei magii sau al vreunui blestem, m-am trezit transformată peste noapte în prepeliță. Și nu una oarecare, ci una care locuiește într-un cuptor. La început m-am panicat, dar știi ce? Aici e muuult mai cald și mai bine. Și, în plus, mă simt împlinită, pentru că ajut oamenii să se relaxeze și să își lucreze reflexele și atenția.

Reporterul: O, ma bucur că ai punctat asta. Prepelix Pano este, într-adevăr, un joc educativ? Iată o intrebare care circulă deja în blogosferă.

Cuptorix: Desigur că e educativ, dacă e jucat cu discernământ. Îți educă spritul competitiv, puterea de concentrare, dar și viteza de reacție. Și te-nvață să stai la căldură și să te ferești de curent, dar poate această ultimă constatare e totuși o viziune subiectivă…

Reporterul: Mulțumesc pentru informațiile prețioase și… temperaturi agreabile îți doresc!

***

Dacă ți-am trezit interesul de a cunoaste toate aceste personaje și de a te juca alături de ele, le găsești în versiunea de mobil Prepelix PANO, disponibilă deja în Google Play și cât de curând și în AppStore.

Și cu asta basta, mulțumesc pentru atentie, acum mă duc să mai prind niște prepelite!

***

(Pentru SuperBlog 2018. Fotografiile din articol sunt extrase din sesiunile personale de joc Prepelix PANO)