Vacanța de care nici nu știam că am atâta nevoie

Sunt multe lucruri care nu îmi plac în televiziune, dar cel care conduce detașat în top este chiar cel al cărui victimă sunt acum. Tipa de la machiaj tocmai îmi aplică a două tură de pudră, în timp ce turuie ceva despre cât de bine voi arăta pe sticlă. Nu știu dacă face asta pentru că chiar ar fi nevoie, sau doar pentru a prelungi momentele petrecute în compania mea. Desigur, sesiunea de make-up a început – cum altfel? – cu rugămintea de a face o poză cu mine. Că doar nu putea rata ocazia de a se lăuda prietenelor de pe Instagram că a pudrat chiar nasul lui Ryan Gosling.

Sunetul directorului de regie mă smulge, din fericire, de sub privirile de căprioară ale artistei.

-Toată lumea în platou! Intrăm în direct în 5…4…3…2….1…. Se filmează!

Mă așez în ultimul moment pe canapeaua roșie din studio, afișând un zâmbet cuceritor în direcția camerei de filmat. În fața mea, o vedetă locală, zice-i-se Teo Trandafir, îmi zâmbește chiar mai cuceritor. În cască, translatorul începe să-mi șoptească, cuvânt după cuvânt.

– Ryan Gosling în România! Dacă ți-aș spune că am visat cândva momentul ăsta, m-ai crede? întreabă doamna, cu un ton neașteptat de familiar și prietenos, de parcă ne-am cunoaște de o viață. Mă relaxez și mă așez mai comod pe canapea. Până la urmă, s-ar putea să nu fie un interviu prea enervant.

– Încântat de cunoștință. N-aș crede… dar în viață ți se întâmplă multe lucruri pe care nu le-ai crede posibile.

– Serios? Ai și tu vise de-astea nebunești, cum au muritorii de rând? Ce vise poate avea Ryan Gosling, cel după care sunt înnebunite toate femeile de pe cel puțin două continente?

E îndrăzneață doamna. Joacă tare. Decid să las garda jos și să îi dau ceva.

– Uneori visez să fiu invizibil. Să trec prin viață neobservat, neremarcat, neurmărit și nepozat. Doar eu cu gândurile mele.

– Și ai reușit vreodată?

Îmi dau seama că afișez un zâmbet ușor arogant. Să-i zic, să nu-i zic?…. Hai să-i zic, că e simpatică. Oricum se va afla la un momentdat. De ce să nu culeagă laurii tocmai o jurnalistă din România?

– Am reușit chiar în urmă cu două săptămâni. După cum știi, sunt în România de peste 2 luni, pentru filmarea unui nou musical inspirat de razboiele daco-romane, dar la un momentdat am simțit că subiectul m-a încărcat prea mult și că am nevoie de o pauză. Așa că mi-am luat-o, și am fugit în lume. Incognito.

Doamna mă privește cu ochi mare. Simte că a pus mâna pe un subiect fierbinte.

– Oooo… unde și cum ai fugit? Și, mai ales, cu cine? Nu ne lăsa așa, în suspans!

– În cafeneaua de lângă studiourile de filmare sunt mereu materiale promoționale pe mese, știi? Într-una din zile, mi-a atras atenția un pliant cu pozele unor plaje superbe, pe care scria ceva cu litere colorate. Colegul român mi-a tradus textul – scria „vacanțe Christian Tour” – și mi-a povestit câte ceva despre agenția de turism, cum că ar fi foarte cunoscută și apreciată aici în România și că, de ce nu, aș putea să îi încerc și eu. M-am uitat la el, m-am uitat la pliant, și i-am dat dreptate. „De ce nu?”. În definitiv, îmi propusesem deja ca rezoluție de anul nou să plec 7 zile undeva departe de toți cei ce m-ar putea recunoaște și teroriza chiar și în vacanță. Așa că am început să răsfoiesc ofertele, aruncându-i colegului tot felul de întrebări despre serviciile incluse în pachet.

– Asta chiar e senzațional. Ryan Gosling hotărându-se asupra unei vacanțe de la Christian Tour… Și… ce-ai ales?

– Îți spun un secret. Sunt îndrăgostit de Grecia. Nu ar fi fost prima vizită acolo, desigur, dar până acum alesesem mereu cele mai celebre destinații. Știi tu, Corfu, Zakynthos, Lefkada… genul de insulă exotică pe care te aștepți poate să dai și peste-o vedetă. Așa că de data asta am decis să sfidez obișnuința și să mă duc în ultimul loc în care aș putea fi găsit. În Halkidiki, pe cel mai liniștit braț, Sithonia. Am ales un pachet care includea transport cu autocarul, cazare într-o vilă din Vourvourou, în regim self-catering.

– Vourvourou? Nu pot să cred! Am fost și eu acolo, e superb. De ce te-ai oprit tocmai la această stațiune?

– Pentru că m-am îndrăgostit de poza din pliant. O plajă superbă, cu apa neclintită, cu pini răzleți aruncați pe margini și cu formațiuni stâncoase cu forme complet neobișnuite. Părea un mic paradis, ascuns de ochi curioși. Fără șezlonguri, fără intervenții a tot ceea ce înseamnă consumerismul pe litoral. Iar vila pe care am ales-o era perfectă. La doar 100 de metri de plajă, având și vedere spre munte, cu o grădină spațioasă, cu măslini pitici, era exact locul ferit de curioși pe care îl căutam. Și-n plus, am vrut neapărat să am bucătarie pentru că atunci când ești vedetă și vrei să treci neobservat, e mai bine să-ți faci cumpărăturile din magazinul din apropiere și să gătești la propria ta plită. Altfel, oricât te-ai camufla, tot se trezește vreun chelner mai răsărit care să te recunoască dincolo de perucă și ochelarii de soare.

Îmi dau seamă că informația asta i-a aprins un alt fir de discuție. Doamna nu ratează ocazia.

-Ai zis perucă? Cum așa?

– Păi, normal. Doar nu crezi că am ajuns până în Grecia, cu autocarul, fără să-mi iau măsuri de precauție. Nuuu. Am împrumutat din studiourile de filmare o perucă de rocker – o coamă bogată, neagră! – și niște ochelari supradimensionați. Mi-am pus și o bandană despre care am aflat că ar fi în stil Cristi Minculescu și gata! Camuflaj perfect! În Grecia am găsit pe cineva care să-mi facă dreaduri și mi le-am prins coc în vârful capului, pentru a nu-mi fi cald. Sunt un maestru al deghizărilor, nu degeaba am citit atâtea scenarii la viață mea.

– Incredibil! Te-am chemat aici să vorbim despre musicalul cu daci și romani și iată că ajungem să discutăm despre vacanța ta secretă în Grecia.

Ce e cu adevărat incredibil e că i-am spus toate astea acestei necunoscute, doar pentru că mi-a inspirat încredere zâmbetul ei. Dar acum, dacă tot am intrat în horă, să jucăm, nu?

– Și cum a decurs săptămâna ta acolo? continuă ea. Ce ai făcut, ce ai mâncat…. cine este Ryan Gosling, atunci când scapă de presiunea camerelor de filmat?

– Am stat șapte zile, dar crede-mă că mi s-au părut prea puține în final. Am simțit că aș putea sta în Grecia chiar și o viață întreagă. Mi-am petrecut cele mai multe dimineți pe plaja din Vorvourou. Era exact ca în pliante. Marea calmă, translucidă, de o curățenie perfectă. Am făcut snorkelling – ochelarii și tubul m-au camuflat și mai tare – am înconjurat stâncile din larg, am citit 3 scenarii noi, stând la umbra pinilor de pe plajă. M-am detașat atât de mult de tot ce înseamnă viață mea uzuală încât aproape mi-am uitat replicile pentru musicalul de care pomeneai.

– Bine bine, dar nu te-ai încumetat să pleci și mai departe?

-Ba da. Zona asta din Grecia are plaje de vis, dar are și alte atracții. Era păcat să nu profit. Într-o zi am optat pentru o excursie organizată spre Edessa, orașul cascadelor. Nu-l știe multă lume, e un fel de comoară secretă a zonei, dar merită. În centrul orașului, la înălțime, se întinde un parc imens, deosebit de surprinzător. E un fel de rai al cascadelor.

Grecia4 — (Una dintre cascadele din Edessa)

În altă zi, am plecat într-o excursie cu vaporul, în golful dintre Sithonia și Muntele Athos. E o experiență tradițional grecească, pe care o recomand oricui. Cu siguranță voi reveni și cu Eva într-o zi. Am admirat relieful muntos al muntelui sacru, presărat de mânăstiri micuțe ici și colo; am navigat prin ape limpezi ca lacrima; am privit cu atenție dansurile tradiționale organizate pe vas, pe ritmuri de muzică grecească. Am savurat souvlaki-ul bine făcut, asezonat cu celebra salată tzatziki și am încheiat festinul de pe vapor cu un pahar de vin roșu, despre care mi s-a explicat că ar fi local.

– Și-n tot timpul acesta, nu te-a recunoscut nimeni? insistă doamna, neîncrezătoare.

– Nimeni. A fost vacanța de care nici nu știam că am atâta nevoie. E greu să explic cât de mult poți tânji după liniște atunci când viața ta e mereu pe fugă, mereu în lumina reflectoarelor. Dar Halkidiki e o oază de pace. Am auzit despre brațul Kassandra că ar avea o viață de noapte ceva mai animată, cu mai multe oportunități de distracție. Sithonia e în schimb mai liniștită. M-am bucurat să îmi petrec serile la umbra măslinilor din curte, cu un pahar de vin roșu în față, lăsând toate gadgeturile în cameră. Doar eu și gândurile mele. Am făcut ordine în ele cât n-am reușit să fac de 10 ani încoace.

Mă opresc din acest șuvoi spontan de declarații necerute de nimeni, căci din regie ni se fac semne discrete. Doamna Teo Trandafir aruncă priviri ucigătoare celui care a îndraznit să ridice pancarda pe care aș paria că scrie „Promo” sau ceva de genul.

– Ryan, regret nespus să te întrerup. Crede-mă pe cuvânt că aș putea să te ascult la nesfârșit, ba chiar să mă și visez alături de tine, în Grecia. Dar știi cum e în televiziune. Când acțiunea atinge punctul culminant, se impune o pauză de publicitate. Ironia sorții, urmează chiar un spot de promovare a ofertelor de vară Christian Tour.

Zâmbesc larg spre Teo, zâmbesc larg spre camera de filmat. A mă preface că sunt altcineva decât sunt a devenit a doua mea natură. A fi sincer cu mine însumi și a-mi urma instinctele – asta e o posibilitate din ce în ce mai rară. Mă bucur că am reușit să o trăiesc atât de aproape, în Grecia.