We will rock you Romania! – O adaptare mai spectaculosă decât originalul

Sau cel puțin așa am simțit eu.

Am văzut versiunea originală a musicalului We Will Rock You chiar în Londra, la Dominion Theatre, cu vreo 8 ani în urmă. Îmi amintesc că mi-a plăcut, deși nu eram topită după Queen.

În seara asta, am văzut din nou aceeași poveste, transpusă pe scena Sălii Palatului în ceva ce mi s-a părut mult mai spectaculos și mult mai aproape de ideea de show complet.

Dacă din Londra îmi amintesc doar vocile și arhitectura teatrului, de la Sala Palatului am rămas nu doar cu muzica ci și cu regia, scenografia, partea vizuală. În timp ce englezii s-au concentrat doar pe partea muzicală, la noi s-a reușit un spectacol de muzică, dans și culoare. Normal, doar apare semnătura lui Răzvan Mazilu sub tot ceea ce înseamnă coregrafie, iar dacă iei în calcul și prezența pe scenă a lui Emil Rengle, controversată dar imposibil de trecut cu vederea, e clar că show-ul e mai mult decât sunet.

Din punct de vedere muzical, We will rock you! a reușit să pună în lumină niște tinere talente – Mara Căptaru de numai 16 ani, care s-a remarcat prin talent show-urile televizate (de exemplu) și Lucian Ionescu pe care aparent l-am mai văzut în Musicalul Romeo și Julieta (dar acolo n-aveam urechi decât pentru Jorge) și care cică ar fi făcut senzație și pe la Te Cunosc de Undeva. Foarte, foarte bun Lucian Ionescu, nici nu știu dacă i s-a potrivit perfect personajul sau dacă el a transformat personajul cu talentul lui. De interpretul lui Galileo din versiunea englezească sincer nu-mi amintesc, nu m-a impresionat, acest Lucian da.

(O imagine care ne-a amintit, involuntar, de Micii Ponei 😀 )

Și încă ceva – au fost mulți copii în sală. Inclusiv Olivia. I-a plăcut, a fredonat, a dansat, a aplaudat. Deși pe alocuri există – în stil românesc – niște dialoguri cu vagi conotații sexuale, sunt destul de subtile cât să treacă neobservate de un copil. Aș spune că partea artistică acoperă cu mult micile scene mai puțin potrivite vârstei, și oricum nu e nimic atât de scandalos.

Povestea are și ea un mesaj destul de actual: prezintă o distopie a anului 2319 în care compania GlobalSoft a acaparat planeta și a robotizat totul, făcând să dispară umanitatea și unicitatea oamenilor. Obiectivul, ca să citez din piesă, e marketing fără limite și consumatori lipsiți de orice gândire critică. Sună a ceva spre care ne îndreptăm și noi 🙂 Ei bine, piesa transmite un mesaj în special tinerei generații, acela de a ieși din spatele ecranelor, de a trăi în offline, nu doar în online, și de a compune melodii care să tramsită emoție, nu produse comerciale, trase la indigo.

Per ansamblu, mă bucur că am mers. Poate e euforia momentului, dar aș mai vedea musicalul o dată, așa cum mi-aș dori să revăd și Romeo și Julieta pe scena Teatrului de Operetă, dacă s-ar mai juca. Prin comparație, recentul Mamma Mia nu mi-a plăcut atât de mult, mi s-a părut prea teatral și exagerat.

Dar cine știe, poate se diversifică oferta de musical-uri în România atât de mult încât să am opțiuni, nu să îmi doresc să revăd aceeași producție. Există speranță 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: