De ce credem în teorii conspiraționiste?

Pământul este plat.

Bill Gates este orchestratorul pandemiei de coronavirus.

Americanii și-au înscenat ei însiși atacurile din 11 septembrie.

Și lista poate continua.

Ce au în comun toate aceste afirmații? Ei bine, sunt teorii alternative ale unor evenimente din istorie, deseori catalogate drept teorii ale conspirației.

Cum recunoaștem teoriile conspiraționiste?

Punctul comun al diverselor teorii conspiraționiste este credința clară că în spatele producerii unui anumit eveniment se află un complot pus la cale de un grup malefic.

Potrivit acestor teorii, aproape orice eveniment poate fi explicat prin împărțirea umanității în 2 tabere: cei buni, nevinovații, care vor fi ajunge inevitabil în postura de victime, și cei răi, orchestratorii evenimentului, care au niște interese secrete și malefice.

Teoriile conspiraționiste ne oferă o perspectivă simplificată asupra unei situații, în antiteză cu cauzele oficiale.

Deseori, cauzele producerii unui eveniment sunt complexe. De exemplu, coronavirusul nu e un virus apărut peste noapte, ci a avut cu siguranță o evoluție în timp. Dar transformările unui virus, modul în care el migrează de la animal la om și fenomenul de contagiozitate în sine nu sunt subiecte ușor de înțeles. Sunt complexe și au mulți pași. Uneori acești pași sunt interconectați prin coincidențe, alteori prin evenimente statistic improbabile, dar care totuși au avut loc. Tocmai de aceea, e greu de explicat cap-coadă cum a apărut acest virus și e și mai greu de înțeles. Mai ales dacă nu ai bagajul de cunoștințe necesar. Teoriile conspiraționiste resping acest gen de explicații complicate și le înlocuiesc prin ceva mult mai simplu, la nivelul basmelor cu zmei și zâne. Cineva a vrut să facă rău, să ne mintă, să ne omoare. În cazul de față: Bill Gates a creat acest virus și l-a trimis în lume. E o explicație mult mai simplă, nu?

De ce cred oamenii în teoriile conspiraționiste?

Atunci când se produce un eveniment de impact și mai ales în situații de criză, oamenii sunt supuși unui stres emoțional major. Simt teamă, panică, anxietate și o puternică senzație de lipsă de control. Atunci când evenimentul în sine este unul greu de înțeles, când ajungem într-o situație complet neașteptată ale cărei origini par de neexplicat, oamenii se agață de orice răspuns simplist, care oferă falsa impresie a controlului.

Teoriile conspiraționiste sunt, deci, un răspuns la anxietate și nesiguranță. Acolo găsesc ele un teren propice de dezvoltare și răspândire.

De asemenea, studiile psihologice arată că oamenii cu o puternică teamă de moarte au o tendință mai mare de a crede în teoriile conspiraționiste, deoarece acestea pun în prim plan un personaj negativ iar oamenii din această categorie au o vigilență și o sensibilitate crescută față de orice potențial pericol.

Ce evenimente au potențial de a genera teorii conspiraționiste?

Cu cât un eveniment este mai greu de explicat sau are un deznodământ mai tragic, cu atât îi crește potențialul de a genera teorii alternative.

Mi se pare interesant de relatat o cercetare făcută în 1979, care încerca să asocieze efectul unui eveniment cu opinia publică despre cauza producerii lui.

S-a făcut un sondaj în rândul unui număr mare de oameni, împărțiți în două categorii: celor din prima categorie li s-a relatat povestea unui atentat asupra unui președinte care a scăpat în final nevătămat. Celor din a doua categorie li s-a relatat aceeași poveste, dar s-a modificat finalul: președintele a fost ucis.

Oamenii din prima categorie au luat în calcul tot felul de cauze: accidente, coincidențe, acțiuni individuale ale unor oameni cu tulburări psihologice, etc.

Oamenii din a doua tabără, cea în care președintele a murit, au înclinat, în proporție covârșitoare, spre teoria unui complot la nivel înalt, a unei acțiuni premeditate.

Iată cum un final diferit al aceleiași povești, bazată pe aceleași date, poate genera în mintea oamenilor teorii înclinate spre conspirații.

Ce putem face în fața unei teorii noi?

Atunci când auzim diverse explicații sau opinii pentru același eveniment, e important să alegem conștient în ceea ce credem.

Mai jos e o listă de întrebări pe care poți să ți le pui când simți că te afli în fața unei astfel de teorii, pentru a testa dacă e o teorie credibilă sau una conspiraționistă:

Sursa din care ai auzit teoria este una oficială, de încredere? Sau e un zvon promovat pe Facebook și site-uri obscure de știri?
Există dovezi concrete ale acestei teorii?
Crezi în inițiatorul acelei teorii pentru că e o persoană cu competență cunoscută în domeniu, sau doar pentru că e agresivă și îți alimentează senzația de teamă?
Poți înțelege toate detaliile teoriei oficiale și le poți respinge cu argumente valide înainte de a îmbrățișa teoria alternativă?

În concluzie, teoriile conspiraționiste apar de cele mai multe ori pe fundalul anxietății și lipsei de control simțite de oameni și le dau acestora falsa impresie de certitudine asupra unor evenimente. Deși sunt un răspuns la teamă, aceste teorii nu înlătură teama ci o întrețin. De asta e important să le înțelegem mecanismele și să le evităm pe cât posibil.

Pentru că lucrurile în care alegem să credem sunt cele care ne influențează calitatea vieții, mai mult decât evenimentele care se produc în jurul nostru.