Ce poate merge prost când pleci cu mașina la drum lung și cum poți preveni asta?

Mă uitam la sprâncenele lui arcuite, la pieptul gol, încordat, la dinții perfect conturați care mușcau cu sete din buza de jos și mi se părea că nu-l mai văzusem niciodată atât de frumos și de atrăgător. Așa era Ducu: de fiecare dată când se trezea în fața unei probleme, parcă i se ascuțeau toate simțurile, îi vibra fiecare mușchi, iar ochii i se umpleau de o energie electrizantă. Iar de data aceasta, problema era cât se poate de serioasă…

Mașina noastră se afundase bine de tot în nisip, iar tentativele mele profane de a ambala motorul pentru a o scoate de acolo reușiseră doar să adâncească și mai mult găurile de sub roți. „La ce să te aștepți de la o femeie la volan?” – ar fi putut spune un șofer mai arogant. Dar nu și Ducu. El doar a înghițit în sec, mi-a aruncat una dintre acele priviri ucigător de atrăgătoare, și a început să caute o soluție de a ieși de acolo.

Nu, nu eram nici în Sahara, nici în mijlocul unor nisipuri mișcătoare. Eram doar în apropierea plajei de la Vorvourou, din Grecia, căci ne-am făcut un obicei din a organiza în vacața de vară călătorii lungi cu mașina, în căutarea unor peisaje și locuri memorabile. Mereu pornim la drum cu un obiectiv, dar ne rezervăm libertatea de a opri pe traseu oriunde vedem un loc cu potențial.

Așa s-a întâmplat și în dimineața aceea, când am zărit golful albastru înconjurat de pini, și am parcat în grabă mașina pe singurul loc liber pe care reușisem să-l găsesc. Ok, locul ales părea să coincidă cu niște dune de nisip, dar judecând după urme, nu păream să fim primii care parcam acolo. Deși, în momentul acela, simțeam că vom fi ultimii.

Ironia sorții este că ori de câte ori hotărâm să plecăm într-o astfel de călătorie de mii de kilometri, planificăm cu mare grijă tot ceea ce ține de mașină, astfel încât să nu avem evenimente neplăcute. Cotrolăm bateria, farurile, frânele, aerul condiționat, ba chiar încercăm să investim în tot felul de accesorii care să ne facă viața mai ușoară. De exemplu, anul acesta am echipat mașina cu o cutie portbagaj, unul dintre modelele acelea elegante cu prindere pe bare transversale, și în ea au încăput și labele de scafandru, și salteaua gonflabilă, și trusa suplimentară de prim-ajutor. (Și – recunosc – tot acolo au intrat și 2 perechi de sandale cu toc înalt, că nu se știe niciodată când ai nevoie de ele).

Dacă-mi permiți, o să fac o mică paranteză în povestea dunelor de nisip, nu de alta dar altfel sigur uit, pentru a-ți oferi o listă de sfaturi utile care nouă ne-au fost mereu suficiente înainte de povestea asta cu Grecia. Lista e întocmită pe baza experiențelor proprii și e analizată până în cele mai mici detalii. Dacă ai și tu în plan să pleci undeva vara asta, ia o foaie de hârtie și notează:

10 sfaturi utile pentru prevenirea peripețiilor auto

1. Verifică vârsta bateriei înainte de a pleca la drum

Cele mai multe baterii au o durată de viață de 3-4 ani. Sunt și unele mai slăbuțe, care țin doar 2, sunt și unele mai de cursă lungă care țin 6-7. Indiferent care e „termenul de valabilitate” al bateriei tale, e important să verifici că nu l-ai depășit atunci când te înhami la un drum lung, mai ales în altă țară.

2. Stinge mereu luminile din plafonul mașinii când ieși din autovehicul

De ce? Pentru că nouă ni s-a întâmplat să uităm lumina din plafonul mașinii aprinsă, iar a doua zi am găsit bateria terminată. Desigur, nu știu dacă toate mașinile sunt la fel de sensibile din acest punct de vedere, dar mai bine previi decât să combați.

3. Verifică-ți cauciucurile periodic

Una dintre cele mai frecvente probleme pe care le poți avea la drum este celebra pană. De aceea, e recomandat să verifici mereu presiunea în roți, dar mai ales atunci când pleci la drum lung. În plus, uită-te la roți și înainte de a porni de pe loc, să nu care cumva să fii norocosul care calcă pe un cui sau o pioneză.

4. Nu uita roata de rezervă și cricul mecanic

Dacă chiar ai ghinion și faci pană, e musai să ai la tine toate cele necesare pentru a remedia problema. O roată de rezervă și un cric ar trebui să-ți încapă în portbagaj, dar dacă ai probleme cu spațiul nu uita că poți oricând să-l suplimentezi cu o cutie portbagaj. Încă ceva: ar fi bine să exersezi montarea roții de rezervă înainte să faci vreo pană, un fel de simulare, ca să știi exact cum să procedezi într-un caz real.

5. Testează-ți frânele

N-ai vrea să-ți cedeze frânele în cel mai nepotrivit moment, nu? Cel mai bine e să te duci la un service autorizat pentru a beneficia de o verificare profesionistă. De asemenea, fii atent la orice zgomote neobișnuite precum și la posibilele diferențe de rezistență pe care le simți la picior, când frânezi.

6. Nu risca să rămâi fără combustibil

Mai ales la drumurile lungi, e important să îți planifici bine opririle în funcție de necesarul de benzină sau motorină. E de preferat să te oprești si să faci plinul chiar dacă ai rezervorul jumătate dacă nu știi ce te așteaptă în față, decât să speri în mod optimist că „n-ai cum să nu găsești o benzinărie”. Încă ceva: se mai practică uneori canistra cu benzină în portbagaj. Ai grijă că sunt țări în care acest lucru nu este permis (de exemplu Grecia, începând din 2018).

7. Ai grijă ce pui în rezervor

Nu, nu mă gândesc că ai putea turna apă în loc de combustibil, însă am auzit cazuri de șoferi care au pus motorină în loc de benzină și viceversa. Situația e cât se poate de neplăcută, pentru că nu poți merge așa, ci trebuie să golești cumva rezervorul. Așa că cel mai bine e să nu fii cu gândurile aiurea când ridici pompa și, dacă ești în vreo țară exotică în care nu ți-e clar ce scrie pe pompă, mai bine întrebi decât să regreți.

8. Să ai mereu la tine kit-ul de siguranță auto

Trusă de prim ajutor, triunghiuri de semnalizare, vestă reflectorizantă și stingător – acestea sunt obiectele care nu trebuie să-ți lipsească din portbagaj. Ai grijă că unele medicamente de trusă, dar și stingătorul, au termen de valabilitate și trebuie înlocuite după un timp. În plus, ia la tine și niște cabluri de încărcare a bateriei și un cârlig remorcare. Te pot salva din niște situații neplăcute.

9. Nu merge niciodată fără centură

Centura nu e o opțiune, e o necesitate. E valabil și pentru pasagerii tăi. Dacă e vorba de copii, ei au nevoie de un scaun omologat, adaptat vârstei. Nu e nevoie să ai viteză mare pentru a suferi un accident nedorit, în cazul unei frâne bruște, așa că fă-ți te rog o obișnuință din a-ți pune centura.

10. Ia cu tine o hartă clasică, chiar dacă te bazezi pe GPS

Mie mi s-a întâmplat să-mi sparg ecranul telefonului în vacanță, în timp ce telefonul partenerului meu era descărcat. Și a trebuit să ne continuăm drumul așa, orbește, fără niciun GPS disponibil. N-a fost plăcut, o hartă clasică ne-ar fi ajutat măcar pentru informațiile generale și pentru starea de spirit. Așa că mai bine să ai una cu tine și să n-o folosești niciodată, decât să ai nevoie de ea și să nu ai de unde să o iei.

Acestea au fost sfaturile mele secrete. Ți-ai notat tot?

Ok, atunci – drept premiu – hai să revenim la povestea dunelor de nisip și să-ți povestesc cum am reușit să ne urnim de-acolo.

După cum spuneam, Ducu căuta din toate puterile o soluție. A scos toate preșurile de cauciuc din interior și le-a pus în fața roților, ambalând apoi mașina și sperând că va reuși să iasă din zona nisipoasă. N-a mers. M-a trimis pe mine în spatele mașinii, să împing de parcă m-ar fi cunoscut la vreo competiție de powerlifting. Dar nu, n-a mers nici asta. Am încercat să rugăm cei câțiva turiști rătăciți din stânga și din dreapta să ne ajute, și-au unit și ei forțele în încercarea de a ridica mașina, dar și de data asta am eșuat lamentabil.

– Cred că singura soluție ar fi să ne tragă o altă mașină. De preferat una mai mare, cu un cârlig de remorcare, a zis Ducu, gânditor, iar eu am simțit că îl iubesc mai mult ca niciodată.

Am țâșnit spre strada principală, pe care treceau mașini în ambele direcții, și am început să mimez. Dacă nu știai până acum, talentul meu la jocuri care implică mimă e unul arhicunoscut în toate cercurile mele de prieteni, numai că până atunci nu avusesem niciodată șansa de a-l folosi pentru un scop nobil.

Dar, mulțumită nisipului, iată că s-a ivit ocazia. O să te invit să-ți imaginezi o puștoaică de 26 de ani, în costum de baie și pălărie cu boruri largi, mimând o mașină care o tractează pe alta, pe marginea drumului. Trebuie să fi fost o scenă desprinsă din filmele SF, fără doar și poate, dar tot ce contează e că… a funcționat.

În doar câteva minute, în dreptul meu s-au oprit 3 mașini, toate conduse de greci. 3 domni bine făcuți au coborât să mă întrebe ce doresc mai exact, dar cum limba comună nu părea să fie alta decât limbajul semnelor, am continuat cu mima. Unul din ei, cu privire mai inteligentă, mi-a arătat că are un cârlig de remorcare și a scos un cablu de undeva de prin portbagaj. Nu cred că s-a bucurat cineva mai tare decât mine la vederea unei șufe, m-am abținut eroic să nu-l îmbrățișez pe eroul elen. În schimb, l-am invitat să mă urmeze câțiva metri mai încolo, spre locul unde Ducu încă aranja preșurile pe sub roți, sperând într-o minune.

Grecul a studiat problema din câteva priviri, a montat cablul de tractare în poziția potrivită și zbang! cât ai zice „Grecia”, mașina noastră a țâșnit dintre dune și a aterizat din nou pe pământ plat, gata de o nouă aventură.

Noi i-am mulțumit grecului prin semne, ba chiar Ducu a avut spontaneitatea de a-i oferi în semn de recunoștință un magnet cu Castelul Bran și chipul lui Dracula pe care îl aveam pe bord. I s-au luminat ochii grecului când a văzut așa cadou, ne-a îmbrățișat scurt, apoi și-a văzut de drum.

Cât despre noi? Am scos lista din torpedou și am adăugat un nou sfat util de urmat la drumuri lungi: