Cerceii mei s-au maturizat odată cu mine

Sunt mulți colecționari pe lumea asta, cu cele mai diverse și neașteptate interese. Unii colecționează timbre. Alții, ceasuri. Am o prietenă care colecționează pietre. Mi-a mai scris cineva zilele trecute, chiar aici pe blog, că a colecționat nasturi de blugi. Unele colecții te surprind sau te amuză, dar sunt sigură că fiecare dintre noi are mica lui pasiune pentru un ‘ceva’ special pe care îl cumpără mereu cu drag.

Pentru mine, acel ceva înseamnă cercei. Multe, multe, multe perechi de cercei. Nici nu mai știu când am început să-i colecționez, poate la liceu, poate un pic mai devreme, cert e că pe oriunde mă duceam simțeam o mare bucurie să caut o pereche de cercei și să mă întorc cu ei acasă. Încă îmi amintesc o zi din adolescență în care am văzut o superbă pereche de cercei retro într-o vitrină și am început să strâng bani pentru ei. Nu erau o avere, dar erau mai mult decât banii mei de covrigi pe care îi primeam zi de zi. Treceam în fiecare zi pe acolo, cu inima srânsă de teama că ar fi putut fi cumpărați de altcineva între timp. După vreo săptămână în care n-am mai mâncat niciun covrig în pauzele de școală, m-am dus extrem de bucuroasă și mi-am cumpărat cereceii pe care mi-i doream atât de mult. Încă îi am, încă îi port.

Cercei de copil, jucăuși și visători

Când aveam 15-20 de ani, purtam numai bijuterii colorate, marea majoritate handmade. Făcusem o pasiune pentru fimo, acea pastă polimerică ușor de modelat care dă frâu liber imaginației și se întrupează în mii de modele diferite. Așa că îmi luam câte o pereche de astfel de cercei ori de câte ori aveam ocazia. La un momentdat o prietenă a vrut să facă o faptă bună și mi-a cumpărat niște materie primă pentru a mi-i realiza singură. Și de acolo până la a avea propriul meu blog pe care vindeam cercei realizați manual… n-a mai fost decât un pas 🙂 Nu mă crezi? Vezi aici.

(Made by me, în vremuri imemoriale)

Anii au trecut și mi-am dat seama, treptat, că gusturile mi s-au schimbat. Parcă nu mi se mai potrivesc cerceii cu floricele colorate sau animăluțe jucăușe pe care îi purtam cu atâta dezinvoltură altădată. Din contră, am început să apreciez modelele elegante, finuțe. Și am început să caut alternative.

Cercei de femeie, originali și rafinați

Așa am descoperit cerceii realizați de Ioana Preda, un designer român foarte talentat, de ale cărei creații m-am îndrăgostit instant. Am descoperit acolo cercei de argint cu forme îndrăznețe, pe care nici nu mi le-aș fi imaginat vreodată atârnați de urechile mele.

Dar, exact așa cum Ali Baba a început să-și umple buzunarele când a ajuns în Peștera Comorilor, tot așa am început să-mi pun și eu cercei în coș atunci când am descoperit aceste minunății.

M-am abținut cu greu și mi-am comandat doar două perechi, care au ajuns azi și m-au entuziasmat maxim, pentru că sunt chiar mai drăguți în realitate decât pe site. Să facem prezentările:

(Sursa: colecția personală)
(Sursa: ioana-preda.ro)

Prima pereche de cercei cu care m-am îmbogățit astăzi e absolut spectaculoasă și n-are cum să treacă neremarcată. O combinație inedită de stea-semilună cu pietrecele fine, care – nu știu de ce – pe mine mă duce cu gândul la Luceafărul lui Eminescu 🙂

Dar un Luceafăr răsărit din liniștea uitării

Dă orizont nemărginit singurătății mării

I-aș caracteriza ca fiind niște cercei îndrăzneți, buni de purtat într-o zi în care ai nevoie de extra încredere în tine.

(Sursa foto: colecția personală)
(Sursa foto: ioana-preda.ro)

A doua achiziție e în antiteză perfectă cu prima pereche. Niște cercei discreți, romantici, cu influențe florale, dar cu același design interesant. Am o prietenă care poartă numai genul acesta de cercei liniari, întinși de-a lungul urechii, care sfidează gravitația, și mereu mi s-au părut interesanți. Dar n-am îndrăznit niciodată să îi port și eu. Până acum, când i-am văzut, mi-au plăcut și am cedat. Mai mult, mi se par foarte practici pentru că nu te înțeapă în spatele urechii, nu ai șanse să îi agăți când te îmbraci sau te dezbraci. Se potrivesc perfect pe lobul urechii și acolo stau.

Mâine îi scot pentru prima dată în lume. 🎉

Și ca să nu existe dubii în privința diferenței de stil pe care încerc să mi-o însușesc, iată și dovada:

Dovada vie a evoluției 🙂

În stânga am așezat niște exponate ale colecției mele de copil. În dreapta, niște exponate ale colecției mele de femeie. Desigur, sunt zile și zile și o ipostază nu o desființează definitiv pe cealaltă. Dar totuși… diferența dintre cele două stiluri mi se pare la fel de mare ca diferența dintre Luceafăr și … Cătălina. (pentru cunoscători)

Acum, n-am scris toată povestea aceasta degeaba, ci pentru a cere ajutor.

Vreau să mai dau o comandă cândva (la următorul salariu), dar nu m-am putut hotărî ce să aleg. Și aici intervii chiar tu 🙂

Care crezi că sunt cei mai deosebiți cercei dintre opțiunile de mai jos, pentru a-mi completa colecția cu următoarea ocazie?
(dă click pe fiecare variantă pentru a vedea pozele 👇 )
💎 Cerceii-libelulă, pentru o zi în care vrei să inspiri hotărâre și determinare
💎 Cerceii fluizi, pentru o zi ploioasă în care vrei să aduci puțină strălucire în jur
💎 Cerceii explozie de culoare, pentru o zi de vineri ce anunță week-endul

Și perechea ta preferată de cercei este…. ✍ 👇 🙏

27 de gânduri despre „Cerceii mei s-au maturizat odată cu mine

Adăugă-le pe ale tale

  1. Cerceii libelula mi se par foarte, foarte frumosi. Ba chiar am intrat pe site, ma bate gandul sa mi-i pun si eu pe whishlist 😀

    In alta ordine de idei, as vrea sa te felicit din suflet pentru SuperBlog! Meriti cu varf si indesat si e o placere sa-ti citesc articolele 🙂 Multa inspiratie si de aici inainte!

    Apreciază

  2. Eu aș merge pe cerceii fluizi, chiar am unii în acel gen! Sunt eleganți, deosebiți și merg cu mai multe stiluri. 🙂 Ah, și încă o chestie: titlul tău m-a pus serios pe gânduri. Așa am constatat că cerceii mei s-au micșorat cu timpul. În liceu eram de dependentă (și nu exagerez când spun asta) de cerceii aceia mari și rotunzi… Nici nu știu cum mi-a trecut dragostea de ei!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Cu toții sunt superbi și îmi e greu să aleg, daaar cel mai mult îmi plac libelulele. Au un farmec aparte. 😃
    Apropo, arată demențial și cei handmade. 😍

    Apreciază

    1. Ce dragute sunt martisoarele! N-ai de ce sa-ti fie rusine, pana la urma e tot o forma de exprimare a … creativitatii 🙂 Pare ca suntem asa intr-o cautare continua. Modelaj, scris… cine stie ce urmeaza 🙂
      Si blogul meu vechi e inca ‘viu’, aici : https://shinyhappydays.wordpress.com/ – desi imi amintesc ca la un momentdat i-am schimbat tema si l-am cam stricat. Dar mai are ceva continut, am mai si primit un telefon anul trecut de la cineva care voia martisoare :))

      Apreciază

Lasă un răspuns la Gabriela Rizea Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: