2020#2. Amintiri.

2 ianuarie

Dintre multele momente ale zilei, m-am oprit asupra celor legate de mâncare. Am gătit azi vreo două ore, chiar cu drag, lucru pe care nu l-aș fi crezut posibil în urmă cu, să zicem, 10 ani. Pe vremea aceea aveam probleme și în a fierbe un orez, ce să mai vorbim de chestii avansate. Nu că acum aș fi vreun MasterChef nedescoperit, dar pur și simplu îmi place să gătesc… pentru cei dragi.

M-am bucurat azi să luăm cina în familie, toți 3, și să mâncăm din ce-am gătit mai devreme. A fost un moment de satisfacție, pentru că a mânca împreună e un lucru la care țin foarte mult și care nu se întâmplă tot timpul.

Am avut un flashback cu un calup de amintiri din copilărie, din timpul vacanțelor de vară petrecute la bunici. Fiecare seară se încheia cu noi toți în jurul mesei: copii, părinți, bunici și chiar patrupede, pe sub masă. Era un zumzet general, toată lumea vorbea cu toată lumea, unii râdeau, alții se supărau, dar important e că eram toți acolo. Cina aceea în jurul mesei ovale din „geamluc” era simbolul unei zile pline, petrecute împreună.

Azi sunt recunoscătoare pentru amintirile din copilărie, atât de multe și încă atât de vii, încât îmi revin recurent în cele mai neașteptate momente. Semn că am fost un copil tare norocos și că am devenit un adult tare bogat în amintiri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: