(Varianta audio, în lectura autorului)
Să mă prezint: sunt Peter Iepurașul! Dar nu mă obosesc să mai dezvolt, că doar mă știi.
Însă de nu-mi ești încă fan – puțin probabil! – află că-s dintr-un film pentru copii.
Hai fie, la-nceput am apărut în cărți, dar așa de demult… că nici străbunica-ta nu mă știe!
Secolul asta însă m-am reîncarnat la cinema. Notează: 30 martie 2018 bine pe-o hârtie.
*
Dar cum blana mea de scriu azi pe blog? -Ha! știu sigur că te-ntrebi, nu te preface!
Ei, uite că m-am hotărât să mă revolt și să tastez un manifest în versuri, altfel n-aveam pace.
Îți zic, desigur, și de ce, așează-te comod și ai răbdare, nu mai scrolla haotic pe ‘smartfon’.
Uite… nu-nțeleg deloc oamenii! Neam! Așa că m-agățai de blog ca de un microfon 😀
*
Realitatea m-a făcut harcea-parcea de curând, când am fost confundat c-un animal de pluș
Și-am fost adus în casă de copil, und mi-a năpârlit blana, zău, de la atâta frecuș.
Olivia e adorabilă – cum altfel? – și-apreciez că m-a lăsat să îmi păstrez jacheta cea albastră
Dar aș fi preferat să nu se-nfoaie că o varză și să nu-mi mai lipească botul de fereastră.
Am și eu sentimente, știi? Sunt iepure cu pedigree de soi și fan club cu tradiție pe internet.
Și-aș vrea ca vodă prin lobodă să mă plimb și în această casă cu limbaj …uhm…cel puțin defect.
Dar ei mă țineau prizonier în cușcă, în sufragerie, vorbind câte în lună și în stele-n jurul meu
Jignind pe rând toate speciile de legume, tot ce iubesc mai mult în viața asta, pe cuvântul meu!
*
Deunăzi, ca un recent exemplu, să-ți zic ce blasfemii loviră-n urechile-mi gingașe:
Cei doi adulți din casă vorbeau despre-o ședință și despre evaluări la job, cam buclucașe:
– Stau cu morcovu-n fund de-o saptamână-ntreagă, zău că nu mai suport, vreau liniște și pace!
Zicea cu of soția, iar soțul nu doar că o aproba tacit dar părea și empatic, drace!
*
– Ce spanac te stresezi atâta? Ți-am zis că o să fie bine, știi doar că ești și deșteaptă, și înaltă,
Că doar nu te-am luat pe ochi frumoși, am vrut să am soție care nu dă cu bâta-n baltă!
Halal încurajare! Dar… totuși… au zis morcovi și-au zis fund? De parc-ar fi-n aceeași farfurie?
Pe-onoarea mea de iepuroi versat, de mai rămân o zi aici n-o să mai am poftă de mâncare pe vecie!
Așa că m-am decis să evadez și azi am hotărât că e ziua cea mare
Pentru că Oli, salvatoarea mea, a vrut să mă conducă până în baie, la plimbare.
N-a fost nevoie de prea mult, doar de o vagă ezitare și de o mică fracțiune de secundă
Că eu zbrrr! Mi-am și luat picioarele-n-spinare și m-am ascuns după o jucărie mare și rotundă.
*
Am râs pe sub mustăți, satisfăcut, dar n-am mișcat nici coadă, nici lăbuțe, ziua-ntreagă
Am tăcut mâlc, ca mortu-n păpușoi, visând chiar manifestul ce-l citești tu acum, dragă.
Când toți cei de prin casă au căzut frânți la somn, încetând să mai spere la a mea găsire,
Am ieșit țuști! fix pe birou, ici pe laptop, și-am început să-ți scriu cu maximă-ndârjire.
*
Eu, Peter Iepurașul, devorator recunoscut de morcovi, varză și mai ales spanac,
Vă declar cu lăbuța pe suflet că vorbele voastre sunt ciudate și nu-mi prea sunt pe plac.
Morcovii și spanacul și varza albă, delicioasă, își au loc în grădină și uneori și-n piață.
Și se mănâncă! zău! nu-i loc de îndoială, dar dacă n-ai aflat la școală, fugi rogu-te și mai învață!
*
Sper că e clar acum, da-ți las mai jos și-un trailer ce abundă în legume, pur informativ,
Și sper că am convins pe-această cale oamenii să-și scoată din fund morcovii, definitiv!
(Fragment din autografia unui iepure, tradus și dublat în limba română pentru Spring Super Blog 2018. Sursa foto: arhiva personală și intercomfilm.ro)
În Căsuța Oliviei 
Lasă un răspuns