Nu cred că există loc din București care să nu poarte intr-un fel sau altul amprenta nevoii de puțuri. Nevoie care, cel puțin pentru mine, reprezintă un mister total. Pe stâlpii de la metrou, pe stâlpii de electricitate, la avizierul blocului, pe reclamele din stradă - oriunde te-ai uita, e imposibil să nu-ți sară în... Citește în continuare →
- Tati e cam nevăzător așa.... - Cum adică? - Adică nu prea vrea. - Ce nu vrea? - Nu prea vrea să facă ce-i spui tu. (Olivia, 3 ani și 8 luni)
Azi a fost o zi ca o shaorma cu de toate. Să ne-ntelegem, nu promovez, dar recunosc că mai păcătuiesc din an in Paște, deci comparația cu shaorma e în cunoștință de cauză. În ordine cronologică: Trezit, cântat, mâncat, îmbrăcat. Dus copilul la grădiniță. Făcut pe profesoara de engleză Ajuns la birou cu întârziere, constatat... Citește în continuare →
Scria o prietena la un momentdat pe Facebook ca toată viata si-a dorit sa concureze cu sexul masculin, sa il egaleze, sa il surclaseze, ca acum la 30 de ani sa realizeze ca femeile pe care le cunoaste sunt de fapt net superioare barbatilor si ca sunt cele ale căror lectii de viata chiar contează.... Citește în continuare →
De multă vreme încoace, feminismul e pe buzele tuturor. A trecut de faza în care își propunea să rezolve niște discriminări reale și a devenit un fel de cauză comună pentru care luptă toate femeile, uneori și bărbații. Dacă am compara femeia de azi cu femeia de acum 20o de ani, am vedea că diferența... Citește în continuare →
Domnișoara angajată ca agent de pază, la parterul clădirii în care se îngrămădeau dimineața sute de corporatiști grăbiți. O fi avut problemele ei, dar părea că își făcuse un țel în viață din a saluta fiecare persoană care-i trecea prin față, cu un gura antrenată până la urechi intr-un zâmbet molipsitor. Și nu de puține... Citește în continuare →
Iubesc zăpada. Nu numai pentru că e frumoasă, acum, ci pentru că imi readuce în minte amintiri de altădată. Amintiri la care țin și care mă fac mereu să mă bucur. Dar azi, azi a fost altfel. Am rămas în oraș puțin mai mult, am băut și o bere, recunosc, apoi m-am întors spre casă.... Citește în continuare →
Prima știre pe care am vazut-o astăzi a venit de la Mircea Cartarescu. Era un rezumat al urărilor de "La multi ani!" pe care o parte dintre compatrioții noștri s-au simțit datori să le adreseze lui Stephen Hawking. I-au urat de toate: de la handicapuri mai grave până la moarte, exprimându-si în același timp părerile... Citește în continuare →
- Mami, știi de ce nu am dormit astăzi? - De ce? - Că nu știam în ce direcție să închid ochii." (Olivia, 3 ani și 4 luni)
Sfârșitul unui an e mereu prilej de retrospectivă, de analize și de noi planuri. Nici anul acesta nu face excepție. Si totusi, parca nu-mi doresc ca 2017 să îmi aducă ceva in plus pe cât de tare îmi doresc să nu-mi ia nimic din tot ce am avut în 2016. 🙂 Anul care tocmai se... Citește în continuare →
În Căsuța Oliviei 