Ideea de a ține un soi de jurnal al recunoștinței nu e nouă. Am făcut asta preț de câteva luni prin 2016, pe un jurnal fizic pe care l-am zărit într-o librărie și pe care mi l-am dorit foarte tare. Cumva, n-am reușit să mă țin de obicei, pentru că scrisul pe un caiet te... Citește în continuare →
O carte pentru mama...Un abonament la sală pentru el...O rochie de Elsa pentru copil.... Și lista ar putea continua. Sună cunoscut? Desigur. Și mai sună a ... sfârșit de noiembrie 🙂 Luna cadourilor e la doar câteva zile distanță de noi, iar asta se simte. Nu cred că sunt singura care a început să se... Citește în continuare →
Fie noapte, fie cycling, în capul meu e o avalanșă de idei. Ce au în comun cele două coordonate temporale e faptul că atunci rămân doar eu cu mine, cu gândurile mele, le întorc pe toate părțile și mi se pare că aș putea muta și munții din loc. Noaptea, pentru că în ultima perioadă... Citește în continuare →
Am terminat azi Scara lui Iakov, semnată de Ludmila Ulitkaia. O carte grea, în caracterul literaturii ruse, o carte despre care voi încerca să adun câteva impresii și să punctez niște lucruri cu care am rămăs de-a lungul lecturii, deși mi-e greu să îmi ordonez ideile. Rușii par a fi un popor avid de cunoaștere... Citește în continuare →
Anul acesta mi-am propus să citesc 36 de cărți. Poate părea un număr mare, dar la un calcul simplist asta înseamnă 3 cărți pe lună. Și cum nu toate cărțile sunt ca Război și Pace (sau, mai nou, ca Game of Thrones), numărul pare plauzibil. Mai ales că sunt perioade bune pentru citit și perioade... Citește în continuare →
Am ales cartea asta din bibliotecă la întâmplare, în urmă cu câteva zile. Nu știam nimic despre ea, nu mi-o recomandase nimeni, dar o luasem cu mâna mea de pe o masă plină de titluri diverse, în cadrul schimbului de cărți la care am participat anul trecut. Cred că mă intrigase titlul, din considerente feministe:... Citește în continuare →
Fac parte dintre puținii bucureșteni care au norocul de a lucra aproape de casă. Fac 15 minute pe jos pînă la birou și totuși, zi de zi, aceste 15 minute ar putea fi suficiente pentru a mă încărca cu energie negativă. Și asta pentru că nu merg prin parcuri verzi și pe sub nori roz,... Citește în continuare →
Ne aflăm, cu mic cu mare, într-o vacanță prin țară. Așa se face că zilele acestea pașii ne-au purtat spre Oradea, oraș despre care auzisem de nenumărate ori că merită vizitat. Și așa este. Dar, din multele motive pe care le-aș putea invoca, o să încep cu cel mai prețios pentru mine: În Oradea există... Citește în continuare →
De multe ori m-am întrebat ce îi determină pe unii oameni să lase totul în urmă, să își adune toate rezervele de curaj și să plece în lume, pe trasee sau în expediții pe care 99% dintre noi le-ar considera incredibile. Sau chiar imposibile 🙂 Cartea despre care scriu astăzi, Sălbăticie (sub titlul original Wild... Citește în continuare →
Mă uitam la ea fascinată. Tânără, frumoasă și delicată, femeia din fața mea părea să fie mama perfectă. O priveam din spatele unui pahar de limonadă cum își ține în brațe bebelușul dolofan, învăluindu-l într-o privire iubitoare. Cel mic - cel mai probabil băiețel, judecând după hăinuțe - își încurca mânuțele mici în buclele mamei... Citește în continuare →
În Căsuța Oliviei 