- Alo, mad'moazel Madelina? Vă aștept aici la parter, ca de obicei, am un pachețel pentru dumneavoastră. Am închis telefonul cu eleganță și am schițat un zâmbet obosit. Ziua începuse prost, și desi mă bucuram să-l aud pe curier de obicei, parcă azi nu era momentul să-și facă apariția. - Cobor să iau un pachet de... Citește în continuare →
Am spus "da" fără să clipesc. Relația noastră debutase atipic, cu un accident de bicicletă. Mihai a fost necunoscutul săritor care m-a ajutat să mă ridic și care mi-a privit cu un ochi de expert genunchii făcuți ferfeniță. S-a oferit imediat să mă conducă la el acasă și să-mi panseze rănile, căci locuia fix peste... Citește în continuare →
Ana nu avusese niciodată coșuri. În liceu, când toate colegele ei sufereau (deloc în tăcere) și incercau să-și ascundă fața invadată de cratere și dealuri, când colegii purtau șepci bine îndesate pe frunte, pentru a masca puzderia de coșuri presărate mai ceva ca stelele pe Calea Lactee, Ana trecea prin viață complet imună la blestemul... Citește în continuare →
Scriu această carte pentru băieții mei. Le voi istorisi una dintre cele mai mărețe povești, poate cea mai mare dintre toate -- o poveste despre bine și rău, despre putere și nevolnicie, despre iubire și ură, despre frumusețe și hidoșenie.... este singura carte pe care am scris-o vreodată." (John Steinbeck) Obișnuiesc să îndoi paginile cărților... Citește în continuare →
- O fereastră de motivație intrinsecă! - Poftim? -O fereastră de motivație intrinsecă. Asta-i tot ce trebuie să găsim pentru a convinge oamenii să consume din nou legume și fructe în stare crudă. În grupul celor trei entuziaști s-a lăsat o liniște apăsătoare. Andrei și Ștefan o priveau mirați pe Oana, ai cărei ochi străluceau... Citește în continuare →
Soare, mare și nisip fierbinte. Stau cu ochii închiși la un capăt de țărm, răscolind orbește cu degetele în căutarea unor scoici. Gândurile îmi zboară la petrecerea de diseară și la rochia vaporoasă, turcoaz precum valurile astea jucăușe, care mă așteaptă nerăbdătoare în dulap. Va fi cu siguranță... *** -Maaaaaaaaaaami! Iar nu te trezești? Întârziem... Citește în continuare →
Pentru că anul ăsta a fost atât de plin, și cu vrute și cu nevrute, încât ar fi aproape nefiresc să slăbesc ritmul, Pentru că semi-maratonul din primăvară mi-a lăsat un gust dulce-acrisor de adrenalină, Pentru că am ocazia să mă întrec pe mine însămi, Pentru că vreau să văd dacă am învățat din greșeli,... Citește în continuare →
De cand am vazut prima data corpuri de iluminat de tip suspensii, minimaliste si delicate, mi-au placut. Le-am admirat pe internet, in poze de revista sau in filme. Pana a venit momentul sa-mi amenajez propriul apartament si sa am in sfarsit ocazia de a le aduce si la mine acasa. Din acest punct a inceput... Citește în continuare →
Stai intr-un apartament normal, dintr-un bloc normal, construit inainte de '89 sau poate prin 2000 daca esti mai noroc si te uiti cu jind la noile ansambluri rezidentiale care apar ca ciupercile dupa ploaie? Ba chiar te bate gandul sa te muti intr-unul dintre ele? Atunci sper sa te ajut. Hai sa-ti spun la ce... Citește în continuare →
Sa citesti o carte scrisa chiar de Maria Montessori nu e echivalent cu a citi "100 de idei de activitati Montessori", "Cum sa decorezi camera in stil Montessori", sau alte conspecte similare. Nu! Mintea absorbanta (The absorbent mind) e mult mai mult decat atat, pentru ca ne dezvaluie fundamentul stiintific, metodele si scopurile pe termen... Citește în continuare →
În Căsuța Oliviei 