Cafeaua nu mai fâsâie-n ibric

Dacă ai crezut vreodată că cele mai impresionante cozi de pe pământ sunt cele de la toaletele femeiești din benzinăriile de pe autostrada soarelui – ei bine nu!

Mult mai colorate și interesante sunt cozile matinale din bucătăriile clădirilor de sticlă. Aici, corporatiști buimaci si morocănoși stau resemnați în șir indian în fața expresorului de cafea, așteptând să-și ia doza uzuală de cofeină, fără de care ziua nu poate să înceapă.

Paralel cu șirul taciturn al (încă ne-)băutorilor de cafea, se întinde coada celor care visează doar să-și umple o cană cu apă. Aici sunt cei care zic că și-au schimbat stilul de viață. Sunt rebelii care preferă apa cu lămâie, apa cu un pliculeț înecat de ceai, sau pur și simplu apa „chioară”.

Coada asta e mai vorbăreață, pentru că oamenii ăștia se trezesc din somn prin forțe proprii 🙂

Și la coada de la cafea incepe conversația, dar doar după ce fiecare se vede cu sacii în căruță și apucă sa soarbă un strop din licoarea dătătoare de grai.

Se pun la cale ședințele zilei, se organizează iesirea de seară, se despică firul în patru pe teme care mai de care mai hilare sau pur și simplu se spun bancuri. Pe măsură ce cozile se micșorează, bucătăria începe să vibreze de o bună dispoziție și de o energie nouă, iar corporatiștii se simt, cu fiecare gură de cafea sau de ceai, mai apropiați unii de alții.

Cozile astea două încropite matinal reprezintă de fapt punctul culminant al socializării zilnice. Suspectez că managerii au făcut niște sondaje și-au concluzionat că e mult mai profitabil să aloce ceva buget pentru a avea atât apă cât și cafea la birou, reducând astfel nevoia de a organiza teambuildinguri mai costisitoare.

Unde mai pui că au și bărbații ocazia de a-si întreține mușchii, schimband câte un bidon de apă. Și-asa nu prea au timp de sală corporatiștii zilelor noastre.

Singurul care are de pierdut în toată povestea asta matinală e Alifantis. Melodia lui, cu cafeaua care fâsâie-n ibric, devine din ce în ce mai necunoscută, acoperită de sunetul boabelor râșnite modern de expresor…

Înmiresmând clădirea neagră de beton și sticlă,

Cafeaua azi reneagă clasicul ibric.

Rostogolind și măcinându-și boabele-aromate

Ea curge voluptuos din expresor: pic-pic, pic-pic.

Treziți cu toți de cofeina delicioasă,

Corporatiștii devin brusc mai pozitivi

Și „Hai la muncă!” fericiți scandează,

Apoi se-îndreaptă spre birou, meditativi.