Se poate fără plastic: Sticla de lapte

Săptămâna trecută am vorbit despre sacoșa de cumpărături 🛍️ și m-am bucurat de feedback-ul pozitiv primit. Dacă am făcut un singur om să ceară o pungă în minus de la supermarket, e un pas înainte 🙂

Astăzi mi-am ales drept victimă un alt obiect des întâlnit și folosit în casele noastre: sticla de lapte.

N-o să intru în dezbateri despre lactate, dacă sunt bune ori ba, asta este altă discuție. Cert e că laptele e foarte prezent în casele românilor și se folosește din cafea până în torturi. În familia mea se consumă cam o sticlă de lapte la 2-3 zile, de aceea am ales ca sticla să fie chiar de sticlă.

Cele mai multe branduri de lactate din România își ambalează produsele în sticle de plastic sau în ambalaje TetraPak. Foarte puține au ales sticla. Dar să le luăm pe rând

Lapte la bidon de plastic

Sticlele de plastic sunt cea mai proastă opțiune. Ar fi minunat dacă s-ar colecta mereu separat, dar chiar și așa plasticul are un număr finit de posibilități de reciclare. În funcție de calitatea și grosimea lui, plasticul poate fi reciclat în medie de 4-5 ori. După aceea își pierde din proprietăți și nu mai poate fi reciclat, ajungând ori la aceeași groapă de gunoi, ori incinerat pe la vreo fabrică de ciment.

Lapte în cutii TetraPak

Ambalajele TetraPack par a fi carton, la exterior, dar au în componența lor și aluminiu și polietilenă, pe suprafața care vine în contact cu lichidul, pentru a garanta impermeabilitatea. Având un material mixt, procedura de reciclare e un pic mai complicată pentru că fiecare cutie trebuie descompusă în materiale primare. Fibra de carton recuperată se transformă în șervețele sau cofraje de ouă. E un proces interesant, explicat pe larg în filmulețul următor:

Singura problemă e că, last time I checked (2020), fabricile de reciclare din România NU se complicau cu TetraPak-uri, așa că ele erau exportate spre țări ca Serbia și Polonia.

Lapte la sticlă

Am lăsat la final cea mai faină soluție: sticla. Ei bine, sticla este un material care se poate recicla la infinit, prin topire, fără să își deterioreze calitatea.

Mai mult, sticlele în care am cumpărat lapte pot fi refolosite chiar de noi, în casă sau pot fi exportate spre părinți și bunici, unde cu siguranță vor deveni casă pentru suc de roșii, nectar de fructe, gem sau zacuscă.

Sticla este și soluția optimă pentru sănătate și gust, întrucât nu influențează cu absolut nimic aroma laptelui și nu există nicio substanță chimică ce ar putea interacționa cu lichidul, ceea ce nu putem afirma despre plastic (vezi acest articol).

Bine, dar costul?

Dacă sticla este materialul spre care ar trebui să tindem, de ce e nevoie de acest lobby în favoarea lui?

Pentru că, bineînțeles, calitatea se reflectă și în preț. Ca să am date concrete, am luat câte 3 branduri de lactate din fiecare categorie și le-am calculat costul pe litru (lapte normal, de consum, nu bio).

Tip lapte	Preț / litru
Plastic – Zuzu	5,27 RON
Plastic – Olympus	5,19 RON
Plastic – Monor	4,61 RON
TetraPak – Milli	5,9 RON
TetraPak – ProdLacta	4,99 RON
TetraPak – Napolact	5,4 RON
Sticlă – Drag de România	7,29 RON
Sticlă – Lăptăria cu Caimac	8,18 RON
Sticlă – Gusturi Românești	7,34 RON

Costuri medii valabile în septembrie 2020, pe site-urile online ale supermarketurilor

După cum ne așteptam, laptele la sticlă costă mai mult. Poate nu e doar ambalajul cel care face difereța, poate mai sunt și alți factori, dar în medie un litru de lapte ambalat la sticlă costă cu 2 RON mai mult decât echivalentul lui ambalat în plastic sau cutie TetraPak.

Scump, dom’le, scump!

Dar ce înseamnă 2RON în plus pe litru?

În cazul meu, cele 3 sticle de lapte pe care le consum pe săptămână înseamnă 12 litri de lapte pe lună, deci un surplus de 24 RON dacă aleg sticle de sticlă.

Nu comentez dacă e mult sau puțin, cu siguranță nu toată lumea își poate permite acest surplus, dar pentru cei mulți care își pot permite aș vrea să las aici câteva repere comparative:

un pachet de țigări costă 20 RON
o cafea de la Starbucks costă, în medie, 15 RON
spălatul pe cap la un salon costă minim 30 RON

Nu știu ce beneficiu major ne aduc oricare dintre costurile de mai sus, dar cu siguranță cei 24 RON în plus pe lună pot fi văzuți ca o donație pentru cauza unei lumi cu mai puțin plastic și mai puțină poluare.

Unde pot duce sticlele la reciclat?

Pe lângă containerele stradale de culoare verde pe care le găsim în tot mai multe locuri din orașe, se înmulțesc și inițiativele de amplasare a unor automate de colectare în incinta supermarketurilor.