De ceva timp mi-am cumpărat un Multicooker Crock-Pot Express, că prea era lăudat în toate părțile și am experimentat diverse rețete. Toate bune până acum, dar cea de azi m-a încântat atât de tare că am simțit că merită scoasă în lume. Deci, voilà! Ingredientele Pentru piureul de mazăre 450 g mazăre (congelată)1 morcov mare... Citește în continuare →
Începutul lunii octombrie ne-a prins anul acesta în Veliko Tarnovo, într-un soi de city break hotărât de pe o zi pe alta. Condițiile speciale impuse de pandemie combinate cu preferințele noastre pentru activități în aer liber au făcut să petrecem timpul exclusiv outdoor. Iar Veliko Tarnovo e foarte ofertant din acest punct de vedere, o... Citește în continuare →
Da, este cea de-a cincea ediție SuperBlog la al cărei start mă înscriu. Pentru cine nu știe ce e SuperBlog, aș descrie acest concurs în trei sintagme: 🌟 provocare 🌟 🌟 creativitate 🌟 🌟 ieșire din zona de comfort 🌟 Dacă ai un blog și simți că ai nevoie de oricare dintre aceste ingrediente în... Citește în continuare →
Optimismul e super-puterea de a vedea mereu o parte bună în tot ceea ce te înconjoară. E calea sigură spre a simți crâmpeie de fericire și spre a te bucura suficient de des, din orice nimic, cât să îți simți inima vie. Obișnuiam să am această super-putere. Dar de ceva timp încoace, simt cum se... Citește în continuare →
06:24. Ora la care a răsărit Soarele, astăzi. "Dar am văzut răsărituri în locuri mai frumoase." "Dar s-ar putea să fie nor, oricum." "Dar e prea devreme, o să fiu obosit." Și totuși, eu nu simt că am văzut suficiente răsărituri. E ceva atât de pur și de magic în modul în care primele raze... Citește în continuare →
Am terminat "Fiica ceasornicarului" aseară și parcă am închis cartea cu un zâmbet. Nu mi se întâmplă prea des să fiu 100% de acord cu finalul unui roman, de cele mai multe ori eu l-aș vedea un pic altfel. Dacă e final închis, parcă lipsește misterul. Dacă e deschis, parcă rămâne ceva în aer. Ei,... Citește în continuare →
Stăm toți 3 în casă de pe 10 martie. Am mai ieșit doar fugitiv - eu la o plimbare cu trotineta în jurul blocului cu Olivia, el la cumpărături și împreună în pădure, o singură dată, pe 12 martie. Deci putem număra pe degetele de la mâini toate ieșirile la un loc. Dacă mi-ar fi... Citește în continuare →
O să fiu scurtă astăzi, pentru că n-am mai scris de mult și mi-am ieșit din mână. E despre coronavirus, desigur, și despre atitudinea noastră în fața lui. Atitudine care poate avea două extreme: panica exagerată și aroganța iresponsabilă. Panica e cumva extrema mai normală. E logic să-ți fie frică de un pericol, e logic... Citește în continuare →
30 ianuarie Azi am fost toți trei la un concert. Nu unul pentru copii, ci unul pentru oameni mari, dar faptul că am luat-o și pe Olivia face parte din strategia soțului meu de a o obișnui, de mică, cu muzică. Și mă bucur foarte tare că roadele se văd. Sau, mai exact, se aud.... Citește în continuare →
17 ianuarie Unele zile de vineri sunt așa cum trebuie să fie. Relaxate, cu voie bună și mai ales cu multe râsete. Râsul e cel mai bun medicament, ne spun cercetările științifice. Nu știu dac-o fi sau nu medicament, dar cu siguranță e un energizant de succes. Îmi place să râd și îmi plac oamenii... Citește în continuare →
În Căsuța Oliviei 