De câte ori te surprinzi spunând "visez să..." ? Eu, una, mă aud frecvent. Să visez face parte din mine, din felul meu de a fi. Mai mult, dacă nu am un vis pe care să-l urmăresc în fiecare zi (ba chiar mai multe deodată) parcă nu mă simt suficient de vie. Și totuși, aud... Citește în continuare →
O carte pentru mama...Un abonament la sală pentru el...O rochie de Elsa pentru copil.... Și lista ar putea continua. Sună cunoscut? Desigur. Și mai sună a ... sfârșit de noiembrie 🙂 Luna cadourilor e la doar câteva zile distanță de noi, iar asta se simte. Nu cred că sunt singura care a început să se... Citește în continuare →
"What have we done to the world? Look what we've done!" (Michael Jackson) https://www.youtube.com/watch?v=XAi3VTSdTxU Dragă părinte de azi sau de mâine, N-o să-ți povestesc din nou despre cât de important este să colectăm selectiv, să reciclăm și să fim prin tot ceea ce facem responsabili pentru starea pământului pe care trăim. N-o sa-ți povestesc din... Citește în continuare →
Dacă ai crezut vreodată că cele mai impresionante cozi de pe pământ sunt cele de la toaletele femeiești din benzinăriile de pe autostrada soarelui - ei bine nu! Mult mai colorate și interesante sunt cozile matinale din bucătăriile clădirilor de sticlă. Aici, corporatiști buimaci si morocănoși stau resemnați în șir indian în fața expresorului de... Citește în continuare →
Sunt unele momente efemere care își pun amprenta asupra vieții tale. Îți schimbă cursul destinului. Se imprimă ca amintiri de bază în subconștient, se asociază unor emoții, pentru a-ți influența apoi viața pas cu pas, fără ca tu să îți dai măcar seama. Astfel de momente sunt și cele în care te îmbraci nepotrivit. Știi... Citește în continuare →
Te tot aștept, iubită primăvară, Căci zilele de iarnă, zău!, mi-au cam pus capac. Dar până când te vei decide să apari pe-afară, Eu o să-ți pregătesc terenul în dulap. Încerc să fac curat prin rafturile aglomerate Și-oftez privind grămada de tricouri din bumbac. E clar că am prea multe haine nepurtate Dar, ironia sorții,... Citește în continuare →
Primăvara aceasta am intrat pentru a 4-a și ultima oară în cursa neobișnuită numită SuperBlog. De obicei îmi poartă noroc numărul 3, de data aceasta se pare că a fost să fie numărul 4. Așa că, iată-mă: This is me. Premieră aici pe blog, în sfârșit o poză cu mine. 🙂 Dar nu despre trofeu... Citește în continuare →
Am pus pariu cu mine însămi că anul acesta voi câștiga trofeul SuperBlog cu al meu blog neobișnuit! Aș fi putut să țin asta pentru mine, nu-i așa? Aș fi putut. Doar că noul blog Dodo Pizza mi-a inspirat ideea de a-mi face public pariul. Cum m-a motivat pizzeria neobișnuită să visez la marele premiu?... Citește în continuare →
Stăteam singură în sala de conferințe, în primul rând de scaune, uitându-mă confuză și încă șocată la scena goală din fața mea. Nu înțelegeam exact cum de ajunsesem acolo, cum de mă aleseseră tocmai pe mine dintre sutele de participanți la târgul de turism și, mai ales, care avea să fie rolul meu în stabilirea... Citește în continuare →
A venit și perioada aceea mult iubită a anului în care soțul îmi amintește că ar fi timpul să ne facem planurile pentru vacanța de vară și să ne alegem un sejur la mare. De fiecare dată, diplomația lui de a folosi persoana I plural - "să facem", "să alegem" - mi se pare delicioasă.... Citește în continuare →
