În fiecare dimineață, în drum spre birou, trec pe lângă o tonetă de cafea. N-aș avea niciun motiv rațional pentru a cumpăra cafea de acolo -- am dozator la birou, și oricum nu sunt vreo fină cunoscătoare a acestei băuturi. Și totuși, era o vreme în care mă mai opream acolo, atrasă de magnetismul fetei... Citește în continuare →
Curajoșii internetului
Sunt unii oameni cărora internetul le-a dezvoltat o dublă personalitate. În offline sunt liniștiți și la locul lor, pot trece chiar neobservați, pentru ca în online să-si dezlănțuie toți dragonii ascunși în ei. Exemple? Am cât cuprinde, dar mă rezum la cele mai recente. Exemplul 1: Agresorul care a trăit prin țări străine Nu cu mult... Citește în continuare →
Despre cuvinte care te urmaresc toata viata
Puține lucruri sunt mai prielnice introinspectiei decât să cureți cartofi in grădină, pe fundal de muzică clasică. Usoara stare de alertă indusa de ascuțimea cuțitului, soarele dogoritor și crescendo-ul solemn al pianului m-au transportat departe în timp, pe cărări nou deschise. Pentru ca sunt unele cărți care ascund în paginile lor o cheie. De obicei,... Citește în continuare →
Alternative
Se da urmatoarea situatie: Mergi pe strada, in drum spre casa, si observi in fata ta doi oameni care stau de vorba pe trotuar. Unul are in mana o cutie de bere, din care tocmai da pe gat ultimii stropi. Si arunca cutia. Pe jos. Langa tufisul de langa el. Cosul de gunoi e gol,... Citește în continuare →
A fost odată ca niciodată
A fost odată ca niciodată o vreme când visam sa zbor, sa înconjur lumea, sa bifez tot ce e de văzut pe pământ. A fost odată ca niciodată o vreme când mă dădeam în toate bazaconiile din parcurile de distracții, alergam noaptea prin pădure, mă aruncam cu capul înainte în necunoscut. A fost odată ca... Citește în continuare →
Misterul puțului
Nu cred că există loc din București care să nu poarte intr-un fel sau altul amprenta nevoii de puțuri. Nevoie care, cel puțin pentru mine, reprezintă un mister total. Pe stâlpii de la metrou, pe stâlpii de electricitate, la avizierul blocului, pe reclamele din stradă - oriunde te-ai uita, e imposibil să nu-ți sară în... Citește în continuare →
Cu de toate!
Azi a fost o zi ca o shaorma cu de toate. Să ne-ntelegem, nu promovez, dar recunosc că mai păcătuiesc din an in Paște, deci comparația cu shaorma e în cunoștință de cauză. În ordine cronologică: Trezit, cântat, mâncat, îmbrăcat. Dus copilul la grădiniță. Făcut pe profesoara de engleză Ajuns la birou cu întârziere, constatat... Citește în continuare →
De ce iubesc femeile?
Scria o prietena la un momentdat pe Facebook ca toată viata si-a dorit sa concureze cu sexul masculin, sa il egaleze, sa il surclaseze, ca acum la 30 de ani sa realizeze ca femeile pe care le cunoaste sunt de fapt net superioare barbatilor si ca sunt cele ale căror lectii de viata chiar contează.... Citește în continuare →
Dulcea otravă a egalității
De multă vreme încoace, feminismul e pe buzele tuturor. A trecut de faza în care își propunea să rezolve niște discriminări reale și a devenit un fel de cauză comună pentru care luptă toate femeile, uneori și bărbații. Dacă am compara femeia de azi cu femeia de acum 20o de ani, am vedea că diferența... Citește în continuare →
Un zâmbet, vă rog!
Domnișoara angajată ca agent de pază, la parterul clădirii în care se îngrămădeau dimineața sute de corporatiști grăbiți. O fi avut problemele ei, dar părea că își făcuse un țel în viață din a saluta fiecare persoană care-i trecea prin față, cu un gura antrenată până la urechi intr-un zâmbet molipsitor. Și nu de puține... Citește în continuare →