Se pare că devine o tradiție ca sfârșitul de an să mă găsească absorbită complet de câte o carte, și asta nu poate decât să mă bucure. Dacă în 2016, în ziua de Revelion, nu scoteam nasul din Sapiens decât pentru a le împărtăși celor din jur ceva ce tocmai citisem și mi se părea... Citește în continuare →
Candva pe la finele anului trecut mi-am propus sa citesc preponderent carti scrise de femei. Traiam cu impresia ca cele mai faine lecturi ale mele de pana atunci apartineau unor scriitori de sex masculin, ba chiar, daca m-ar fi intrebat cineva, nu eram in stare sa fac o recomandare de autoare de carte. Un an... Citește în continuare →
Închid cartea, apoi închid si ochii. Țin pleoapele bine strânse, dureros de strânse, pentru a opri șuvoiul lacrimilor care stau să țâșnească. Hoțul de Cărți m-a rascolit puternic. Deschid ochii, dar deși succesiunea stațiilor de metrou și lumea reală se desfășoară în fața mea, tot ce vad e imaginea lui Liesel. Mi-o imaginez ca pe o... Citește în continuare →
Sa citesti o carte scrisa chiar de Maria Montessori nu e echivalent cu a citi "100 de idei de activitati Montessori", "Cum sa decorezi camera in stil Montessori", sau alte conspecte similare. Nu! Mintea absorbanta (The absorbent mind) e mult mai mult decat atat, pentru ca ne dezvaluie fundamentul stiintific, metodele si scopurile pe termen... Citește în continuare →
"Miercuri, respiram" e cea de-a doua carte dedicată adulților semnată de Prințesa Urbană, si sper ca seria ei de autor e in crestere. Am cumpărat-o, o zic sincer, nu cu foarte mari așteptări, căci descrierea ei m-a făcut să intuiesc despre ce e vorba si sa o gasesc astfel destul de previzibila; dar am cumpărat-o... Citește în continuare →
Cand am inceput seria articolelor 2017#, dedicate cartilor citite anul acesta, mi-am propus sa nu las nicio lectura prada uitarii, ci sa scriu cateva ganduri imediat, indiferent daca mi-a placut sau nu. Cartile s-au scurs, articolele mai putin, si iata-ma azi restanta cu vreo 5 pseudo-recenzii si cu dorinta puternica de a ajunge cu temele... Citește în continuare →
Nu de condus, ca pe-asta il aveam deja, ci de biblioteca. Si, culmea, sunt mult mai dornica sa il folosesc pe cel care imi deschide usa cartilor decat pe cel care imi deschide portiera masinii 🙂 Astazi am facut ceva ce imi propun de mai bine de 10 ani, si anume sa calc pragul uneia... Citește în continuare →
Lapte negru (Black Milk) de Elif Shafak mi s-a parut o carte pe care mi-as fi dorit sa o fi scris eu. Si cu asta am rezumat intreaga mea impresie despre ea 🙂 E un roman atipic, in care autoarea alterneaza cu talent 3 tipuri de scriitura: o parte autobiografica, una filozofica si una "de cercetare".... Citește în continuare →
Am terminat zilele astea Mecanica Inimii, de Mathias Malzieu. N-as fi scris despre ea, ca nu prea am ce, doar ca mi-am propus ca in 2017 sa astern cateva ganduri despre fiecare carte care mi-a trecut prin mana si vreau sa ma tin de acest proiect. Deci, cateva ganduri, in ordine cronologica: Am inceput-o de... Citește în continuare →
